Raspunsurile Adevarului

Sa incepem cu inceputul..adica sa incepem cu adevarul. Vreau sa imparatasesc faptul ca asa cum rezulta si din titlul blogului meu am pornit intr-o lunga calatorie in aflarea Adevarului. Si am descoperit ca aceasta calatorie are un singur sens si anume spre Interior – adevarul se afla in noi, in interiorul nostru. Asa ca am incercat pentru un timp sa port un dialog cat mai sincer cu putinta cu mine. Pentru ca asa cum imi spunea odata cineva, adevarul nu-l gasesti in ceilalti ci in interiorul tau, de fapt fiecare din noi detine adevarul de necontestat dar de cele mai multe ori nu te multumeste decat propriul tau adevar chiar daca si ce-ti spune cel din fata ta este tot un adevar. De fapt am descoperit ca ceilalti sunt oglinzi ale tale, pornind si de la conceptul ca toti suntem ca un nucleu doar ca avem  mai multe aspecte asemeni fetelor unui diamant si toti suntem perfecti si unici in felul nostru. Astfel, iti poti raspunde la intrebarile pe care ti le pui mereu interiorului tau prin cei cu care intri intr-o comunicare si orice fapt sau manifestare de viata iti vorbeste despre tine si despre cine esti cu adevarat. E ca si cum cineva iti descrie o zona unde locuieste si il crezi pe cuvant dar nu vei putea afla tot adevarul despre acea zona pana nu locuiesti in ea. Schimband zona si locul viata iti vorbeste despre tine cine esti cu adevarat. Secretul este sa fii atent si constient la tot ceea ce se intampla in jurul tau, pentru ca totul are legatura cu tine. Eu m-am intrebat mult in ultimul timp care este menirea noastra aici, care este menirea mea, ce este realitatea si daca nu cumva traim mai mult sau mai adevarat in vis decat in ceea ce numin noi realitate. Si m-am izbit de cele mai multe ori de sistemele de credinte, de conceptele umane ca sa le spun asa despre ceea ce reprezinta viata aici. Si intr-adevar in momentele de maxima tristete si durere afli cele mai interesante raspunsuri si cele mai adanci, ca si cum singura cale spre aflarea adevarului este suferinta. Nu trebuie sa te descurajeze perioadele de suferinta a vietii. Gandeste-te cum am putea aprecia lumina daca nu ar fi intuneric..? Oricare din noi de descarcam printr-o activitate anume atunci cand avem sufletul trist. Asta se intampla din cauza ca nu cunoastem o alta cale decat suferinta de orice natura ar fi ea, iar orice alta manifestare in afara suferintei aduce la orizont frica, frica de necunoscut. Iar aceasta frica aduce limitarea si stagnarea intr-o stare de ignoranta, pentru ca ce este intunericul de care atata ne temem si cu care ne luptam de atata timp cu inversunare, decat o mare ignoranta si o necunoastere izvorata din lipsa curajului de a afla. Si ajungem la ceea ce spuneam in alte articole, la nevoia curajului si la manifestarea curajului de a cunoaste cat mai multe lucruri pe care ni le poate oferi aceasta viata cu toate simturile cu care natura ne-a inzestrat. Pentru ca sincer iti spun ca iti trebuie o doza mare de curaj si oarecum de nebunie pentru a te pune cu toata seriozitatea pe drumul cunoasterii adevarului si din pacate putini sunt cei care fac asta. Uneori as vrea sa fiu atat de liber incat mi-as dori “sa evadez din corpul meu” si sa nu fiu ca toti ceilalti…sa fiu cat mai original. Dar imi place felul meu de a vedea lucrurile. Dorinta puternica am resimtit-o inca de la inceputul acestui an, sa fiu liber cu adevarat si am descoperit ca drumul spre aceasta libertate este tot inspre interior, pentru ca de fapt adevarata libertate insemna adevarata cunoastere, inseamna Constiinta, constiinta a ceea ce suntem cu adevarat. Abia in momentul in care devii constient de tot ceea ce este, de tot ceea ce esti, nu mai poti trai cu nici unul dintre conceptele umane despre viata, despre moarte, despre realitate si asa mai departe, atunci pur si simplu Esti o fiinta creatoare pentru ca tu iti faci singur realitatea. Si aici ar fi mult de discutat pe tema ca tu esti ceea ce esti si ca esti o fiinta creatoare a realitatii tale. Aici se opresc marea majoritate a celor care au pornit pe drumul cunoasterii, la asumarea faptului ca tu esti singurul raspunzator pentru viata ta si nu exista cineva acolo sus care sa joace rolurile de judecator sau de salvator al oamenilor. Si astfel revenim la lipsa curajului si la refuzul clar de asumare a tot ceea ce facem. Si uite cum cercul se inchide pentru ca de fapt drumul spre cunoastere mergem pe circumferinta unui cerc, ideea este ca pleci dintr-un punct si ajungi in exact acelasi punct la finalul calatoriei parcurgand cele doua extreme ale tuturor lucrurilor, numai ca la final ajungi la adevaratul EU. Pentru ca toate drumurile vor duce de fapt la adevaratul Eu indiferent ce cale vei alege si indiferent cat de tare te vei minti si te vei iluziona pe drum. Tot ceea ce stiu despre ce ne inconjura, despre ceea ce nu se vorbeste ci doar se simte, am invatat punandu-mi mereu intrebari si raspunzandu-mi din interior, adica din suflet. Sunt fascinat de adevarul care e dincolo de ceea ce pare a fi lumea umana care e sa spun asa un “holospatiu” programat, sistematizat in care oamenii cauta mereu totul in exterior fiind macinati mereu de ceilalti si nu de ei insisi…As scrie mai multe aici pentru ca sunt o multime de lucruri de spus, numai ca timpul nu e de ajuns.

Filozofia psihologiei umane este urmatoarea: “Oamenii se urasc pentru ca se tem unii de altii; Se tem pentru ca nu se cunosc; Nu se cunosc pentru ca nu comunica!” Si cand spun comunicare ma gandesc la capacitatea unei minti de a o influienta pe alta nu doar simpla colectare de informatii de la fiecare ca si cum am fi o enciclopedie vie. Putem influienta o minte chiar si cu o atingere nu numai cuvintele stau la baza comunicarii. Comunicarea inseamna arta de a transmite si receptiona mesaje. Si am observat la foarte multa lume un paradox al comunicarii si anume ca prefera sa stea cu garzile ridicate si mai mult de 90% din ganduri le folosesc in scopul de a se apara de gandurile celelilalte persoane sau sa si le pastreze numai pe ale ei in loc sa le compileze cu gandurile celeilalte persoane si sa dea nastere altora noi. Comunicarea este insa, prin excelenta, o dimensiune fundamentala a existentei si dezvoltarii umane.

Cateodata nu mai sunt sigur de nimic, poate iubesc, poate ca mi se pare ca iubesc, poate vreau sa iubesc si imi induc aceasta stare de spirit fara sau cu cunostiinta de cauza…un gand hoinar imi spune sa revin pe partea cea buna si eu il alung. Nu vreau sa recunosc ca nu iubesc…iubesc ideea de a spune ca iubesc, imi place cum se uita lumea la mine cand le spun ca iubesc… Iubesc sau sunt indragostit – oare e vreo diferenta? Cu siguranta ca da. Dar caut in sufletul meu, las gandul ala de care mi-e frica sa iasa afara sa ia si el o gura de aer, sa imi deschida ochii, sa imi arate ca nu totul e roz, sa imi arate si partile mai “gri” cele mai intunecate. Oare voi avea curajul sa dau drumul acestui infricosator gand? Ce imi va spune? Voi avea puterea sa recunosc si sa accept ce imi va spune, voi putea trece peste unele defecte mai mari sau mai mici? Numai cand poti accepta pe cineva in totalitate o sa poti sa iubesti, pana atunci o sa ai mereu dubii! Daca da…felicitari iubesti…mai ramane sa fii iubit.

Uneori, cand sufletul ti-e plin de durere, apare acea mangaiere care poarta denumirea de prietenie…Cand simti ca lumea ta se prabuseste si vezi langa tine un umar pe care poti sa plangi sau pe cineva care ti-e drag, care sa stie ce sa spuna la momentul potrivit, care stie sa te faca sa zambesti chiar daca ai lacrimi pe obraz, care poate sa ajunga acolo unde putine persoane ajung, simti ca totul e altfel. Poti sa treci peste multe lucruri, dar cel mai greu este sa vezi ca, cineva la care tu tii… te loveste fara mila, te face sa suferi…Iar cand nu mai stii ce sa faci, vrei sa fugi in bratele altcuiva, dar acel cineva nu e cine credeai, atunci…poti sa zici ca esti la pamant. Incep sa privesc de jos, spre ce mi-a ramas, spre ce am avut si am pierdut in viata. Asemanarea dintre natura si viata este ca natura ne influenteaza pozitiv emotiile si bunastarea, ne aduce sanatate dar si frumusete in vietile noastre. Raspandeste fericire si bucurie si ne face sa ne simtim speciali. Natura este un mijloc creativ de comunicare iar limbajul ei este nelimitat. Avem oare dreptul de a ajuta sa apara o viata, cu unicul scop de a o stinge pentru satisfacerea unei placeri? La urma urmei, de ce rupem Flori? De placere! Nici macar de foame! Pur si simplu, de placere! Placerea de a poseda frumosul. La fel se intampla si in viata cu aventurile de o zi. In vaza, intre filele unei carti, intre degete, in par, intr-un pahar cu apa… Dorim placerea de a le simti parfumul, de a ne bucura privirea cu culorile lor minunate, dorim sa transferam asupra noastra o parte din suavitatea si frumusetea lor… Pe o Floare o doare cand e rupta? Sufera ea oare cand, intr-o lunga agonie, zace acolo unde o asezam ca sa ne facem o placere? Care este momentul exact al mortii unei Flori? Sunt intrebari pe care nici nu ni le punem.

Nu cred ca scopul e controlul vietii..cred in control in masura in care imi poate oferi o cheie spre linistea sufleteasca..doar atat.. Nu stiu daca avem vreodata control absolut asupra vietii noastre…si, cu cat ma gandesc mai mult, realizez ca nu avem…sau, cel putin, nu in masura in care credem noi.

Nu exista adevar obiectiv. Exista dorinta oamenilor de a crede in ceva. Exista doar adevarul personal, subiectiv. Nu exista dreptate. Exista doar interesul personal. Are dreptate cine are puterea sa impuna. Oamenii cred ca lumea se termina acolo unde se termina intelegerea lor. Totul este absolut intamplator, nu are niciun sens. Doar oamenii sunt cei care incearca sa faca ordine. Nu a fost nimic inainte, nu va fi nimic dupa. Am constatat ca jumatate din timpul pe care il pierd se scurge in incercarea de a schimba alte persoane. Poate cand imi voi da seama ca unii se simt bine asa cum sunt si nu am dreptul si calitatea sa ii schimb, atunci ma voi schimba si eu. Nu are rost sa schimb pe nimeni. E ca si cum as primi cadou un ponei si oricat de frumos si de simpatic ar fi, eu imi doresc cal. Oricat as incerca nu am sa pot vreodata sa il fac cal. De ce sa traim pentru si in ceilalti si sa nu traim pentru noi..? Acele persoane poate mor sau se schimba in rau pe parcurs sau au zece fetze si tu ti-ai creat o imagine falsa despre ele. De multe ori ne atasam de o imagine creata de mintea noastra despre acele persoane si nu de acele persoane. Aici gresim majoritatea si de aceea apar gaurile negre in suflet dupa ce suntem dezamagiti de o persoana in care aveam baza si incredere. De aceea dupa parerea mea esti liber pana se formeaza oglinda. Cand incepi sa te oglindesti pe tine in alte persoane nu mai esti liber, deja depinzi de altcineva. Cel mai inteligent animal mi se pare corbul. El se hraneste cu fiinte moarte, consumandu-le esenta (si in plus gandeste mai mult decat multe persoane pe care le cunosc)..unui corb nu ii trebuiesc prieteni, nu are nevoie de afectiune, nu ii zice nimeni cum sa se poarte, ce sa manace si ce nu. El sta observa, baga la cap…asteapta momentul apoi actioneaza. Noi ca oameni putem sa patim acelasi lucru de mii de ori si de fiecare data ne zicem “Nu o sa se mai repete”. Dar o patim din nou si din nou…pana cand? Imi stau lacrimile in ochi…imi vine sa plag…sunt plin pana la refuz…imi vine sa urlu de cata nedreptate e in lumea asta dar nu am incotro. Trebuie sa imi asum riscul si sa ma adaptez la orice situatie neprevazuta. Prefer sa mor strivit carand decat sa mor strivit izbindu-ma de pamant.

Viata isi relua cursul ei obisnuit… Lupta interioara este cea mai invizibila dintre lupte dar si cea mai dureroasa. Uneori simt ca ma scufund intr-o balta si nu pot face nimic ca sa ma salvez pana nu ajung pe fundul ei sa imi fac un elan si sa ajung la suprafata. Nu imi gasesc pacea sufleteasca pentru ca linistea mea izvoraste din setea de cunoastere si din credinta ca nu exista salvare fara curajul adevarului. Depinde cum intelegi lucrurile adevarate sau false aici intrucat corpul raspunde dupa cum ii transmiti tu datele la creier, deci totul se rezuma la cum gandim si nu intotdeauna la ceea ce citim. Alteori incerc sa reduc viata la o singura intamplare si ma concentrez asupra evenimentului, ii calculez toate posibilitatile… Ma ajuta sa uit de o intamplare neplacuta si sa imi echilibrez gandurile rele cu cele bune. Nimeni nu poate trai fara sa se exprime, nici macar mutii. Este imposibil. De cele mai multe ori cand nu mai ai nimic de spus te poti exprima prin arta. De asemenea nu poti sa exprimi tot ceea ce simti unei singure persoane. Este ca si cum ai incerca sa faci un tablou fara sa ridici pensula de pe panza, dintr-o singura miscare. Daca nu ai decat o singura culoare la dispozitie joaca-te cu contrastele si cu acea culoare poti sugera totul. Imi place foarte mult sa fotografiez diverse forme si culori din natura. La fel ca in pictura am doua modalitati de exprimare: forma si culoarea. Cu cat culorile sunt mai pure si balansul lor cat mai echilibrat cu atat este mai frumoasa o fotografie. Sunt curios si atent, admir si ma emotionez si caut sa inteleg ce este cu tot ceea ce ma inconjoara.

In ultima perioada am observat o gramada de articole si stiri referitoare la depresie. Unii spun ca prea multa munca ne imbolnaveste psihic si duce la depresie. Eu cred ca este exact invers. Daca nu ai de munca…nu ai nicio activitate, esti mancat. Creierul devine din ce in ce mai lenes…orice activitate ti se va parea din ce in ce mai stresanta si te vei simti incapabil sa o duci pana la capat. Deviza este urmatoarea: foloseste-l sau il pierzi. (e vorba despre creier) Bine..nici sa nu muncesti ca dementul nu-i bine…adica moca. Conteaza sa fii si satisfacut pentru munca pe care ai prestat-o. Eu intru in depresie doar atunci cand muncesc degeaba pentru altii sau cand viata devine monotona si cu evenimente putine. Si eu am fost deprimat dar nu sunt de acord cu sinuciderile. Viata e un joc si ca atare trebuie sa inveti sa si pierzi. Cei mai fericiti oameni nu sunt aceia care au banul si il risipesc in stanga si in dreapta si stiu cum sa il cheltuiasca. Cei mai fericiti sunt aceia care stiu cum sa guverneze pierderea, care stiu sa iasa dintr-o problema, un necaz, un esec, care stiu sa atraga atentia oricarei persoane fara macar sa scoata un cent din buzunar.

Trebuie sa ne gandim in permanenta si sa facem un exercitiu de imaginatie gen „ce s-ar intampla daca”. Ex: Ce s-ar intampla daca in timp ce scriu acest articol se intrerupe curentul..? R1: As scrie pe coli de hartie daca este lumina afara. R2: As scrie pe telefon R3: As inregistra ideea cu un mp3-player. R4: As scrie altceva cand revine curentul…etc. In acest fel mintea va fi mult mai pregatita arunci cand evenimentul pe care ni-l imaginam se va intampla pe bune si vom actiona mult mai rapid. Vom lua imediat deciziile in functie de gravitatea problemei pe care o avem.

Multa vreme si chiar si in ziua de astazi religia controleaza masele. In ultima vreme satanismul a inceput sa-si faca prezenta chiar si pe site-urile romanesti. Satanismul a ajuns sa fie privit ca un stil de viata independent, inainte era opusul crestinismului… Au despicat firul in patru acum si spun ca exista 4 tipuri de satanisti…etc. Numai minciuni au aparut pe net in ultima vrme si fel si fel de trucuri si magii. Daca am propria religie si credinta, ma bazez numai pe fortele proprii si nu slujesc niciun zeu nu inseamna ca sunt satanist. Precum scrie in site-ul X ca satanistii sunt oamenii liberi si iluminati… Daca tot ne inoim si lasam religia ca fiind un curent de domeniul trecutului de ce sa folosim acest termen de “Satanism” care este luat tot din religie..in noul curent care se va naste? Traim intr-o era a schimbarilor e foarte posibil sa trecem si intr-o noua era calendaristica. Adica anul 0001, 0002, 0003…dupa un eveniment major care va urma in viitorul apropiat si va schimba lumea si va marca o noua era. Nu cred ca lucrurile care ne invata biblia apartin unei religii sau alteia. Cred ca mai degraba aceste „legi” tin de bunul simt al fiecaruia. Cu cat un popor este mai slab, cu atat are mai multe legi. Ai incredere in tine, si nu astepta ca psihologii, medicamentele, prietenii sau religia sa faca ceea ce sta doar in puterea ta sa faci! E ciudat.. Iti simt durerea si vreau sa-ti spun ca o poti depasi. „Omul este masura tuturor lucrurilor.” (Protagoras) Viitorul se bazeaza din ce in ce mai mult pe perceptia noastra si nu pe rugaciune. Religia va disparea complet in cateva zeci de ani dar credinta nu va disparea niciodata. Poti cree in orice doresti si orice doreti. Ex: Eu cred ca vei citi acest articol. ;)

Indiferent de religie orice om trebuie sa creada in ceva superior lui. Asa e natura lui, asta il face sa se simta mai bine. Nu credem in ceva ca trebuie si pentru ca ne face sa ne simtim mai bine. Oamenii au in general o gandire magica deoarece este mult mai simplu sa asociezi un lucru cu alt lucru decat sa-i cauti o explicatie logica si sa nu stii sa o demonstrezi. Realitatea e mult mai grandioasa si mai misterioasa decat orice isi poate imagina o fiinta tematoare si atat de lipsita de curiozitate incat trebuie sa sufoce ratiunea si sa inceapa sa delireze cu privire la adevar. Un nou-nascut intelege ca anumite zgomote sunt intrebuintate ca simboluri pentru a arata obiectele respective. Tocmai in aceasta etapa a dezvoltarii psihicului uman se formeaza gandirea magica, unul dintre mecanismele principale ale careia fiind convingerea ca poate sa pui stapanire peste orice, daca iti este cunoscut numele lui. Posibilitatea copilului de a vorbi este considerata a fi obtinerea unei mari puteri. Puterea gandirii se confunda cu taria cuvantului care devine atotputernica.

O poveste cu talc vorbeste despre o broasca si un scorpion care vroiau sa traverseze o apa curgatoare. Scorpionul o roaga pe broasca sa il ia si pe el in spate, dar broasca sta pe ganduri, temandu-se ca va fi intepata mortal. Vazand-o ca ezita, scorpionul o asigura ca este in siguranta, caci daca ar intepa-o,

ar muri amandoi. Broasca accepta, il ia pe scorpion in spate si incepe sa inoate. Insa la mijlocul distantei, scorpionul o inteapa. Cu ultima suflare, broasca intreaba:  „De ce?”, iar scorpionul raspunde: „Pentru ca asta e natura mea”. Si mor amandoi. La fel se intampla si cu natura oamenilor.

Foarte multi filozofi si-au pus anumite intrebari de-a lungul istoriei care nici in ziua de astazi nu si-au gasit raspunsul, unele au demonstratii incomplete iar raspunsurile multora sunt doar niste minciuni, altele nu sunt corect formulate. Intrebarea pe care ne-o punem cu totii dar fiecare gaseste alt raspuns este urmatoarea. Exista oare viata dupa moarte..? Sau formulata altfel: ce se petrece exact dupa moarte..? Multi dintre noi stam foarte incordati sa nu cumva sa facem greseli, sa nu facem pacate..sa nu riscam si avem o conduita inalta asteptand vacanta de pe lumea cealalta. Ne gandim ca poate fi mai rau in urmatoarea viata sau poate fi mai bine. Ne ganim la iad. Ne gandim la paradis. Nu putem dovedi exact ce exista dupa moarte, putem doar presupune logic. Este la fel cum presupunem ca mai exista spatiu si dupa peisajul cosmic ce ni-l reda cel mai bun telescop din lume la ora actuala. Presupunem ca mai exista si alte fiinte in univers foarte asemanatoare noua sau chiar superioare. Dupa parerea mea pe scurt, acumulam in decursul vietii energii pozitive sau energii negative. Plus sau minus, e simplu. Exista o mare lege a naturii – legea compensatiei care are grija ca toate fenomenele si materiile sa fie in echilibru, inclusiv raul cu binele. Dupa ce mori, energia vietii pluteste in spatiu si este nemuritoare, exact ca aurul pur, facand parte din motorul universului care este pus in miscare de Dumnezeu. (forta inteligenta). Natura selecteaza energia pozitiva sau negativa si o plaseaza aleatoriu in Univers unde are nevoie mai multa ca sa nu apara dezechilibre. Desi pare un mediu haotic, Universul are la baza o ordine foarte precisa a tuturor lucrurilor in „ADN-ul” lui. Ne putem gandi la univers ca la o fiinta vie care este nemuritoare si are timp sa-si corecteze toate greselile. V.M. Samael descrie aceasta energie in Cartea Mortilor ca fiind convertita de natura in patru stari! Prima stare fiind energie electronica pura care poate fi lumina sau plasma. (asociata cu vidul sau eternitatea) A doua stare fiind convertita in energie moleculara care poate include diverse forme de energii calatoare (asociata cu paradisul si fantomele). A treia stare a energiei intra in lumea celulara (asociata cu Pamantul sau alte planete) in care se includ fiintele vii din regnul animal si vegetal. Si in sfarsit a patra stare a energiei fiind transformata in minerale, metale si nemetale (asociata cu zona iadului). Pare a fi o demonstratie cat se poate de logica dar nu de poate demonstra. Poate ca raspunsurile le aflam cand murim. Poate ca raspunsrile le vom afla stiintific in secolul urmator. Poate ca raspunsurile sunt doar in noi. Am sa ma mai informez deoarece multe teorii se bat cap in cap sau nu au o baza foarte clara ori sunt incomplete. Parerea mea este ca energiile si vietuitoarele raului se transforma in alte forme de energii si vietuitoare cu o putere de radiatie mai mica, mai primitive iar energiile si fiintele binelui ajung sa avanseze pana spre perfectiune. De la pietroaie si virusuri pana la fortele supranaturale care coordoneaza Universul. De la evloutie la involutie. De la colaps catre expansiune. Si viceversa. Pana la urma viata este ca un joc de noroc. Ce este foarte interesant de analizat este daca poti sa-ti pastrezi amintirile din alta viata si cum este posibil acest fenomen de conservare a lor? Am inteles ca iti poti face o analiza Karmica sa afli ce ai fost intr-o viata anterioara aceleiasi forme de energie. Si sunt multe si multe intrebari pe care trebuie sa ni le punem pentru a afla raspunsurile. Daca putem calatori in viitor, daca ne putem conserva, daca ne putem transforma sufletul actual intr-o clona, daca ne putem teleporta, daca vietile noastre sunt influientate si de alte forte si energii inteligente, ce sunt fantomele si daca exista magie si forte paranormale mai presus de legile fizicii. Sunt numai cateva din intrebarile care ne framanta si vrem sa aflam un raspuns. Pana la urma nu stim de ce traim dar suntem aici ca sa invatam nu..?

Ma tot gandeam zilele acestea daca exista vreo metoda de a afla mai repede adevarul si sa observam mai repede atunci cand cineva ne minte. Pentru aceasta trebuie sa fim foarte bine informati si sa avem puterea de a lua o decizie. Colectam informatii fara a avea discernamant si fara a ne putea da seama daca sunt adevarate sau false si nu avem puterea de a lua o decizie. Informatia inseamna putere! Depinde cum o folosesti, cui o impartasesti si nu in ultimul rand cat de rapid poti lua o decizie dupa ce te-ai folosit de ea. Informatia este strans legata de decizia pe care o iei care este la randul ei unica si irevocabila. Informatiile pot fi o infinitate, depinde de cate poate procesa fiecare din noi intr-un interval de timp dat si care poate lua mai repede decizia finala. Depinde de tine sa alegi cum sa reactionezi la diverse situatii, tu trebuie sa decizi cum sa-i lasi pe altii sa-ti influenteze atitudinea fata de viata si cati pot fi influientati de tine atunci cand iei o decizie. Tu alegi sa fii bine sau rau dispus si tot tu esti acela care decide cum sa-si traiasca viata. Viata noastra este plina de decizii, chiar si atunci cand mori trebuie sa iei o decizie referitoare la ultimele informatii care ti se scurg odata cu tine. Daca merita sa traiesti sau daca te vei lasa prada intunericului. Fiecare lucru, fiecare gand are istoria lui care nu minte niciodata si contine informatii reale in cea mai mare proportie. Totodata prea multe informatii iti creeaza impresia de vid, cum a spus Jean Pierre April.

Putem compara informatiile cu apa dintr-o ceasca de cafea iar iar cofeina fiind in relatie de interdependenta cu luarea unei decizii. Daca ti-e sete de informare bea mai intai ceasca din fata ta apoi iti poti umple o alta ceasca in functie de deciziile luate dupa ce ai baut-o pe prima. Cum ar fi cele de genul sa pui mai putina cafea sau mai multa sau sa adaugi mai mult sau mai putin zahar sau pur si simplu sa o schimbi cu alta butura energizanta. Raspunsurile pe care le aflam reprezinta senzatia reala a cafelei sau al ceaiului din acea cana. Informarea si capacitatea de informare se hraneste din raspunsuri, nu putem trece mai departe daca nu aflam un raspuns. Creierul uman produce o substanta foarte energizanta asemanatoare opiumului care produce o senzatie de bine atunci cand descoperim ceva nou sau cand raspundem corect la o intrebare. Orice informatie are efect numai cand obtinem si un raspuns referitor la acea informatie. Asculta-ti instinctul si fa ce iti dicteaza el. Deci ca sa fim puternici trebuie sa punem intrebari la urmatoarele raspunsuri pe care le aflam pentru ca intrebarile se nasc din raspunsuri asa cum bine stim. Ca sa ne dam seama daca un raspuns este adevarat sau fals vom porni de la cele mai simple informatii care contin doar doua stari, 0 sau 1 si le vom compara cu statisticile pe care le-am obtinut de la alte persoane sau din alte surse de informare. 0 poate sa insemne durere sau ceva care duce spre fals iar 1 poate insemna adevarul si starea lucrurilor. Obtinem doua siruri de numere de 0 sau 1 pe care le suprapunem apoi facem o mica statistica a starilor, fenomenelor si informatiilor. Tragem linie si calculam, unde gasim cifra 2 punem deoparte acele argumente pentru o evaluare mai profunda, deoarece ambii parteneri par a fi raspuns corect si trebuie sa ne asiguram daca argumentele sunt adevarate. Adevarul nu poate fi ascuns si asadar nu poate fi nici negat sau anulat. Adevarul este cea mai valoroasa informatie, ea se poate restrange sau expanda la infinit asemanator sirului Fibonacci. Putem sa il modelam pentru ca are radacini foarte adanci, ceva fals nu putem aduna de doua ori pentru ca se va anula dupa primul calcul, adica va rezulta tot 0. Ceva fals rezultat cu ceva adevarat va rezulta ceva adevarat pentru ca adevarul are puterea de a contrazice minciuna care este doar de suprafata, deci va rezulta 1. Si asa mai departe pana gasim puncte slabe, puncte tari, amenintari si oportunitati.

Ne putem gandi si la negocierea distributiva dintre doua persoane: unul va fi in castig (1) iar celalalt in pierdere (0) de unde va rezulta ca starea adevarata este distributivitatea si va fi marcata cu 1. Iar a doua stare adevarata va fi cand ambele parti vor avea un profit bun pe viitor sau ambele parti vor da faliment si le vom puncta tot cu 1. Zero sunt doar intrebarile care nasc alte intrebari, adica sunt niste goluri, niste litigii de fond care se rezolva pe cale rationala. Trebuie sa pornim de la o stare pozitiva (1) deoarece daca vom porni de la o stare negativa (0) nu vom putea progresa. Din durere nu poate iesi decat o poveste adevarata dar trista pe care o vom nota cu 0 (chiar daca este adevarata fiindca incercam sa o anulam) si care va fi uitata atunci cand este tratata cu o stare de bine (1). Binele castiga intotdeauna iar raspunsurile adevarului (stare de raspuns 1, stare de adevar 1) reprezinta comunicarea bazata pe incredere. Nu vom fi siguri atat de usor daca cineva este sincer cu noi sau nu, dar putem in schimb sa aplicam strategia deciziei rapide apoi strategia asteptarii si sa asteptam momentul cand am putea obtine mai multe avantaje. Retragerea partenerului din lupta se noteaza in evidenta cu 0 binenteles. Mai exista o situatie de exceptie, atunci cand doua persoane vorbesc pe aceeasi tema dar se mint reciproc in acelasi timp, ca urmare va fi o relatie de 0 la 0. Ca urmare va lua nastere o a treia intrebare (deoarece minciuna este nesigura si nesiguranta este suspicioasa intotdeauna) care va genera un raspuns la fel de nesigur daca nu se va putea demonstra nici de aceasta data si…nu se va puncta sau se va nota cu 0.

Raspunsurile cele mai adevarate vor fi chiar acelea cu punctajul cel mai mare obtinut de noi in tabela in care tinem evidenta. Totul este sa nu uitam de unde am plecat si unde am ajuns si sa nu fim orbiti de ispite sau sa ne mintim singuri pentru ca atunci cand se va gasi cineva sa mai puna o linie sau o coloana in « tabelul » vietii noastre se va observa totul si adevarul va iesi indata la suprafata. Este ca si cand te-ar sfatui cineva sa-ti repari fatada blocului sau a casei neluand in calcul toti factorii care influienteaza lucrarea cum ar fi temperaturile scazute de noapte sau perioada de uscare din timpul iernii. Cristalele de gheata care se vor forma peste noapte isi vor mari volumul si vor forma goluri de aer si vor subrezi tencuiala. In cateva luni adevarul va iesi la suprafata.

Raspunsurile se afla in fiecare dintre noi intr-o proportie mai mica sau mai mare. Iar pentru a le afla trebuie sa punem intrebari. Daca vom da raspunsul dinainte sa fim intrebati ni se va forma o senzatie de gol in noi iar partenerul nostru cu care ne confruntam poate aplica principiul distorsiunii temporale si anume se va comporta ca si cum ceea ce a vrut sa obtina de la noi a obtinut deja, va fi superficial cu noi si va incerca sa ne manipuleze folosindu-se de unele din informatiile despre noi pe care tocmai le-a descoperit. Ca urmare se va folosi de raspunsurile noastre iar opiniile si ideile partenerului vor ramane un mister. Fiecare persoana are anumite strategii, tactici si tehnici de rezolvare a problemelor si de analizare a raspunsurilor. In functie de acestea putem trage niste concluzii si verifica primele stari de 0 sau 1 ale acelei persoane si anume daca este o persoana pesimista sau una optimista. De la acestea nascandu-se noi intrebari sau noi raspunsuri.

E bine..exista multe lucruri ca acestea in viata. Toata viata este un tabel de decizii. Indiferent ce este, puneti-va intrebarea: este benefic din punct de vedere spiritual pentru mine? Este profitabil pentru mine? Este in avantajul meu? Vorbind de informatii ca tot suntem in era comunicarii informarii si a prezentarii, foarte multi tineri folosesc internetul in scopuri negative, daunatoare, de multe ori se mint singuri ca este bine ceea ce fac si ajung sa-si deterioreze spiritul cu fiecare zi trecuta. Ajung sa nu mai aibe nici un discernamant si sa nu mai poata face deosebirea intre ceva real si ceva virtual. Suntem bombardati cu exabytes intregi de informatii (milioane de terabytes) si devenim robii informatiilor neelevate. Am observat ca toti prietenii mei care si-au tras internet nu descarca ce au nevoie ci sunt tentati sa navigheze la intamplare prin folderul infinit al internetului si sa descarce tot ce gasesc nou. Dar nu tot ce este nou este si bun intotdeauna. Nu mai exista miscare, nu mai exista sociabilitate in viata reala, nu mai exita adevar. Si in curand nu va mai fi nici minciuna. Adevarul este undeva la mijloc doar atunci cand facem o statistica dar raportandu-ne la noi individual el este inlauntrul nostru si in lucrurile simple. Sunt multe lucruri care ne pot robi si care sunt parte a creatiei, pe care Dumnezeu a desemnat-o sa fie condusa de noi. Deci ne punem intrebarea: ne atrage lucrul respectiv in robie? Are in el potentialul de a ma face sclavul lui? Imi acopera cu ipocrizie pacatul? Falsific eu adevarata motivatie? Toata lumea are dreptul de a alege si de a se consulta cu toata lumea. Cu siguranta, ai libertatea sa faci lucrul pe care ti l-ai ales pentru ca esti foarte selectiv, dar scopul cu care faci lucrul acesta este de a-ti satisface propria dorinta si esti incurajat de ceea ce vezi. Vorbim de libertate, mai degraba ca de o haina cu care ne invelim propriul rau.

Cum putem afla adevarul mai rapid..!? Luand in calcul cat mai multi factori si evaluandu-i prin metoda gandirii liniare care are la baza ideea ca marimile de iesire dintr-un proces sunt proportionale cu marimile de intrare. Liniaritatea permite suprapunerea efectelor, predictivitatea si controlabilitatea eficienta a comportamentelor. Este important de subliniat faptul ca intr-un astfel de proces liniar rezultatul final este usor predictiv si perfect controlabil. Urasc minciuna si stiu sigur ca exista foarte multi care acum ma aproba. Cu toate astea mintim si acceptam sa fim mintiti. De ce?

Am citit astazi cateva articole despre femeia moderna si am tras niste concluzii la urma. In primul rand femeia moderna mi se pare egala cu barbatul din cu totul alte puncte de vedere si am observat la foarte multe femei « moderne » ca se imbraca sau se incalta cu accesorii de moda incomode, inconfortabile si in care nu se simt bine, doar de dragul de a face pe plac barbatilor, singure se pedepsesc si devin inferioare in fata barbatilor..parca este un blestem. Sunt si fete mai conservatoare si care au pastrat ce este mai bun din trecut si nu si-au diminuat instinctele si simturile feminine dar in cantitati foarte mici, ai vazut si tu ca..te impaci mai bine cu baietii si probabil ca pe unele fete nu le poti intelege nici tu. Parca nu mai exista credinta in ziua de astazi..nu mai exista suflete ci numai colti si gheare.. ne comportam ca niste fiare in ultima vreme atat barbatii cat si femeile. Oare acesta sa fie sfarsitul.. !?

In primul rand disparitia conceptului de familie. Tinerii de azi evita sa se casatoreasca si sa aduca pe lume copii sau amana aceste evenimente pentru dupa 30 de ani; Apoi diminuarea instinctului matern, care afecteaza negativ menirea femeii de a procrea; Pierderea pudorii, care este “parfumul” feminitatii; In fata unei femei puternice , intangibile, barbatii se sperie, deoarece nu mai au pe cine sa ocroteasca si pe cine sa domine.

Evolutia femeii este intr-o directie asa zis specific masculina, dar nu s-a remarcat faptul ca si parametrii barbatului se schimba. In plus, cromozomul specific barbatilor, Y, este de dimensiunea cea mai mica si e ultimul in lantul cromozomilor. Se stie ca pe parcursul evolutiei, genele de pe ultimul loc sunt cele care se pierd, e o adaptare (mutatie genetica) la mediul in care se dezvolta vietuitoarele respective. Si pentru om e cam acelasi lucru, mai ales cu homosexualitatea in floare, evolutia si prognoza pentru viitor nu par prea roz. Astazi o femeie poate aspira la orice cariera care i se potriveste. Dar sa nu uitam ca femeia este inca principala persoana care se ocupa de cresterea copiilor si care trebuie sa asigure bunastarea caminului asa ca nu cred ca va putea sa faca doua lucruri deodata la performante absolute. In primul rand va avea mai putin timp pentru educatia copiilor iar viitoarele generatii o vor lua razna complet.

Barbatii au si ei dorinte pe care le au si femeile: de a se simti respectati, apreciati, admirati, alintati, iubiti. Nu cred ca cer mult, ci doar ceea ce este normal sa iti doresti de la un partener. Ei incearca sa obtina toate acestea dar poate ca uneori nu stiu foarte bine cum sa o faca, recurg la artificii unele simpatice, altele care ofenseaza femeia si astfel sfarsesc prin a obtine exact contrariul a ceea ce isi doresc si anume respingere, dispret, dezgust, superficialitate…  Barbatii isi doresct prietenie, iubire, respect, intelegere, sinceritate, comunicare. Iar cand una dintre acestea nu o gaseste la o persoana, cauta la alta, pentru a completa ceea ce n-are persoana de langa ei.  Femeile nu trebuie sa-si piarda instinctele lor feminine indiferent ce s-ar intampla intr-un anumit popor si de ce schimbari vor avea loc in viitor. Hindusii aveau o expresie: «Un popor valoreaza cat valoreaza femeile lor»

Pentru mine femeia moderna si-a pierdut autoritatea matriarhala in familie, s-a pedepsit singura muncind in afara caminului, incurajand omul slab sa divorteze – respingandu-si firea proprie, se lupta cu propriul suflet de femeie si mama si cu propriul instinct, care sta ascuns adanc sub conditia prosteasca pe care barbatul i-a impus-o in vremurile recente, pentru simplul motiv ca aveau nevoie de mana de lucru ieftina in fabrici si au inventat-o. Iar aceasta sclavie a fost apoi deghizata sub numele de “egalitate”. Si astfel femeia si-a pierdut superioritatea asupra barbatului, a carei dovada este insasi faptul ca cel mai mare ‘om’ in Imparatia lui Dumnezeu este Maica Domnului.

Intotdeauna exista 3 parti in fiecare poveste: adevarul meu, adevarul tau si adevarul. Ne ia foarte mult timp ca sa devenim persoana care dorim sa fim si daca nu ne putem controla de la inceput atitudinea, ne va controla ea pe noi. Numai prin experienta foarte multa ne maturizam nu prin anii care s-au scurs din viata noastra. Nu putem cere unei persoane sa ne iubeasca, daca vrem putem fi noi o persoana iubita..restul depinde de ceilalti. Acestea sunt doar cateva statistici. Nu ma straduiesc sa inteleg femeia pentru ca femeia trebuie sa-si pastreze feminitatea si sa ramana un mister in continuare, femeia nu trebuie inteleasa – femeia trebuie iubita. Dar putini intelegem lucrul asta.