header image
 

Valoarea Naturala a Lucrurilor

Natural Worthiness of Things.jpg

Cam in urma cu cativa ani am inceput sa imi organizez si eu gandurile pe foi…sa imi fac schite si planuri…si in primul rand sa imi gasesc raspunsuri la lucrurile pe care nu le puteam explica si pe care nu le meritam. Mi-a placut sa fiu mai organizat si sa reduc lumea agitata si acidulata in care traim la lucruri cat mai simple, cum ar fi un blog. Pot spune ca atunci cand sunt foarte suparat si singur ma descarc prin scris. M-am gandit sa scriu un blog deoarece este ca un suflet digital care poate interactiona cu alte suflete digitale si incet incet…aceste jocuri de cuvinte, simple jurnale personale la inceput…capata viata si se materializeaza in fapte mai devreme sau mai tarziu. Deoarece lucrurile nu sunt bune sau rele, gandurile noastre le fac astfel (asa cum spunea William Shakespeare) m-am gandit sa transform totul spre bine si in ganduri pozitive pe care sa le fac publice. Ca orice autor, nu exista creatie fara a transmite un mesaj. In functie de gandurile pe care le faci publice vei ajunge sa atragi cititori sau lucruri pe masura a ceea ce scrii. Blogurile au ajuns sa fie chiar cele mai bune instrumente pentru transmiterea informatiei online.

Avand in vedere ca in sufletul meu este partial sarbatoare de la aproape 2 ani de cand nu am mai scris nimic, m-am gandit sa revin cu cateva lucruri noi despre ideea de sarbatoare si despre bani. Sarbatoare este cand ai liniste si bucurie in suflet. Sarbatorile mi le organizez numai atunci cand sunt bine dispus si am chef de invitati. De regula cand sunt fara pereche, nu prea am chef de invitati si nici de cadouri inutile. Mai degraba fac altora caduri si daruiesc iubire atunci cand este sarbatoare. De ce sa fim egoisti si sa ne gandim numai la crearea placerilor personale. De ce sa nu acceptam realitatea asa cum este si sa ne spunem: “Uite, anul asta am pierdut, am pierdut mult dar la anul voi recupera inzecit” De ce ne imbatam cu apa rece. De ce trebuie sa impartim si cu altii pierderea noastra..? De ce sa nu iti faci tu propria sarbatoare la o data stabilita de tine. Trebuie sa te prefaci ca te distrezi doar de dragul lumii si al celor care au creat aceasta sarbatoare sau multe altele..? Poate multe persoane chiar au treaba de sarbatoarea X deoarece lipsa banilor le-a adus singuratatea si trebuie sa-i produca. Cand te contacteaza cineva..sau intra in vorba cu tine ii poti adresa urmatoarea expresie: Zi din prima ca nu am foarte mult timp la dispozitie si iti vei da seama mai repede daca se foloseste de tine sau acea persoana te considera pe aceeasi lungime de unda cu ea si vrea sa comunice cu tine. O lege a Universului spune ca te indrepti exact catre ceea ce simti si nu atat catre ceea ce crezi. Deci pentru a primi ceva in schimb trebuie sa te situezi pe aceeasi lungime de unda cu ceea ce ceri. Spre exemplu nu poti sa atragi mai multi bani daca nu te comporti ca un om cu mai multi bani.

In legatura cu sarbatorile si traditiile poti pastra amintirile dar nu si obiceiurile lor. Nu imi place sa imi fac planuri de sarbatori si nici sa imi planific concediul cu luni de zile inainte. Ca sa iti poti da seama cat de imprevizibila este viata si cum te poate induce in eroare gandeste-te care este diferenta dintre a pune frana din interior si a fi franat de ceva din exterior? Cele mai incitante trairi din viata le-am avut in clipele spontane si cand am intalnit surprize mai mult sau mai putin placute. Stii povestea? Era odata un simigiu care tocmai cumparase doua cartoane de oua si se gandea cum ouale cumparate vor fi clocite, apoi puii vor creste si vor face la randul lor oua si tot asa..dar, facand planurile, nu era atent si s-a impiedicat si i s-au spart toate ouale. La fel se intampla si cu alte planuri.

Cand esti singur si nimeni nu te ajuta, ce faci? simplu: te ajuti singur!!! Nu ma mira faptul ca atunci cand am perioade mai bune din punct de vedere material si financiar am o gramada de prieteni pe langa mine si am facut un test odata. Am inceput sa povestesc despre viata mea din Germania unui prieten cu care nu ma mai vazusem de multa vreme si mi-am dat seama ca nu prea ma asculta si nu prea il intereseaza. In schimnb il interesa distractia si sa propuna idei noi de investitii a banilor ;) Dar nu m-ar fi deranjat prea mult asta pentru ca oricum ma ghidez dupa urmatorul principiu: Cu cat cheltuiesc mai multi bani cu atat castig mai multi bani. Ce m-a deranjat teribil a fost faptul ca atunci cand am cerut si eu ajutorul unui prieten, mi-a cerut bani! Indirect, dar mi-a dat de inteles. Este total gresita mentalitatea ca persoanele mai modeste au un suflet mai bun! Nu e nevoie sa dau mii de exemple sau sa nominalizez acum pe cineva dar din cate stiu eu si de cand e lumea si pamantul persoanele bogate financiar au facut mii de inventii care ne usureaza viata in zilele noastre…Oamanii bogati au ajutat copiii orfani si oamenii izolati dupa catastrofe naturale. Bogatii au facut legile in lume si au infiintat educatia. Tot ei au facut mult mai putine crime in randul oamenilor nevinovati decat cei saraci. Mai exista o alta categorie de oameni care apreciaza fals veniturile financiare. Spre exemplu cele care ajung sa lucreze numai pentru bani si sa devina sclavii banilor, sa nu se mai poata bucura nici de tinerete, nici de prieteni si nici de o familie. Nici macar din obiectele pe care le cumpara si nici de sanatate daca nu tin cont de adevarata valoare a banilor. Spre exemplu daca am converti in bani si partea auxiliara nevazuta a pierderilor si am face bilantul care ar fi profitul real exprimat in bani al vietii noastre..? Eu unul prefer sa economiseste si sa produc banii fara sa imi bat joc de alti bani nevazuti (sanatate fizica si psihica, imagine sociala, caracter, viata sociala, reclama firmei, conduita…demnitate, partenera…etc). Nu ma multumesc cu firimituri ci prefer sa imi cumpar o paine intreaga.

Aprecierea si puterea banului este relativa. Spre exemplu cand pierzi totul stii ca nu mai ai nimic de pierdut si orice actiune pe care o faci ti se pare un castig. Daca viata ar fi o lupta continua pentru bani si foloase materiale inseamna ca ar trebui sa aibe si un castig bonus la sfarsitul ei ceea ce este fals pentru ca nimeni nu castiga nimic la sfarsitul acestei batalii la intalnirea cu moartea. Castigul este chiar viata! Asadar viata in sine este un castig si lupta este cu moartea care este o pierdere. Pierdere si castig poate fi si dupa moarte daca cineva a facut rau altor fiinte in scopul obtinerii de profit si bunuri materiale sau imateriale va interveni legea compensatiei si va plati cu varf si indesat intr-o viata urmatoare sau chiar mai multe vieti pana se echilibreaza energiile compensatoare! Dupa parerea mea scopul vietii este profitul! Sa profiti de timp, de spatiu si de suflete. Dar nu numai in scopul obtinerii de bani ci si pentru cunoastere, daruire si iubire.

Category:  Diverse     

Oglinzile Libertatii

The_Mirrors_of_Freedom

Sa incepem cu inceputul..adica sa incepem cu adevarul. Vreau sa imparatasesc faptul ca asa cum rezulta si din titlul blogului meu am pornit intr-o lunga calatorie in aflarea Adevarului. Si am descoperit ca aceasta calatorie are un singur sens si anume spre Interior – adevarul se afla in noi, in interiorul nostru. Asa ca am incercat pentru un timp sa port un dialog cat mai sincer cu putinta cu mine. Pentru ca asa cum imi spunea odata cineva, adevarul nu-l gasesti in ceilalti ci in interiorul tau, de fapt fiecare din noi detine adevarul de necontestat dar de cele mai multe ori nu te multumeste decat propriul tau adevar chiar daca si ce-ti spune cel din fata ta este tot un adevar. De fapt am descoperit ca ceilalti sunt oglinzi ale tale, pornind si de la conceptul ca toti suntem ca un nucleu doar ca avem mai multe aspecte asemeni fetelor unui diamant si toti suntem perfecti si unici in felul nostru. Astfel, iti poti raspunde la intrebarile pe care ti le pui mereu interiorului tau prin cei cu care intri intr-o comunicare si orice fapt sau manifestare de viata iti vorbeste despre tine si despre cine esti cu adevarat. E ca si cum cineva iti descrie o zona unde locuieste si il crezi pe cuvant dar nu vei putea afla tot adevarul despre acea zona pana nu locuiesti in ea. Schimband zona si locul viata iti vorbeste despre tine cine esti cu adevarat. Secretul este sa fii atent si constient la tot ceea ce se intampla in jurul tau, pentru ca totul are legatura cu tine. Eu m-am intrebat mult in ultimul timp care este menirea noastra aici, care este menirea mea, ce este realitatea si daca nu cumva traim mai mult sau mai adevarat in vis decat in ceea ce numin noi realitate. Si m-am izbit de cele mai multe ori de sistemele de credinte, de conceptele umane ca sa le spun asa despre ceea ce reprezinta viata aici. Si intr-adevar in momentele de maxima tristete si durere afli cele mai interesante raspunsuri si cele mai adanci, ca si cum singura cale spre aflarea adevarului este suferinta. Nu trebuie sa te descurajeze perioadele de suferinta a vietii. Gandeste-te cum am putea aprecia lumina daca nu ar fi intuneric..? Oricare din noi de descarcam printr-o activitate anume atunci cand avem sufletul trist. Asta se intampla din cauza ca nu cunoastem o alta cale decat suferinta de orice natura ar fi ea, iar orice alta manifestare in afara suferintei aduce la orizont frica, frica de necunoscut. Iar aceasta frica aduce limitarea si stagnarea intr-o stare de ignoranta, pentru ca ce este intunericul de care atata ne temem si cu care ne luptam de atata timp cu inversunare, decat o mare ignoranta si o necunoastere izvorata din lipsa curajului de a afla. Si ajungem la ceea ce spuneam in alte articole, la nevoia curajului si la manifestarea curajului de a cunoaste cat mai multe lucruri pe care ni le poate oferi aceasta viata cu toate simturile cu care natura ne-a inzestrat. Pentru ca sincer iti spun ca iti trebuie o doza mare de curaj si oarecum de nebunie pentru a te pune cu toata seriozitatea pe drumul cunoasterii adevarului si din pacate putini sunt cei care fac asta. Uneori as vrea sa fiu atat de liber incat mi-as dori “sa evadez din corpul meu” si sa nu fiu ca toti ceilalti…sa fiu cat mai original. Dar imi place felul meu de a vedea lucrurile. Dorinta puternica am resimtit-o inca de la inceputul acestui an, sa fiu liber cu adevarat si am descoperit ca drumul spre aceasta libertate este tot inspre interior, pentru ca de fapt adevarata libertate insemna adevarata cunoastere, inseamna Constiinta, constiinta a ceea ce suntem cu adevarat. Abia in momentul in care devii constient de tot ceea ce este, de tot ceea ce esti, nu mai poti trai cu nici unul dintre conceptele umane despre viata, despre moarte, despre realitate si asa mai departe, atunci pur si simplu Esti o fiinta creatoare pentru ca tu iti faci singur realitatea. Si aici ar fi mult de discutat pe tema ca tu esti ceea ce esti si ca esti o fiinta creatoare a realitatii tale. Aici se opresc marea majoritate a celor care au pornit pe drumul cunoasterii, la asumarea faptului ca tu esti singurul raspunzator pentru viata ta si nu exista cineva acolo sus care sa joace rolurile de judecator sau de salvator al oamenilor. Si astfel revenim la lipsa curajului si la refuzul clar de asumare a tot ceea ce facem. Si uite cum cercul se inchide pentru ca de fapt drumul spre cunoastere mergem pe circumferinta unui cerc, ideea este ca pleci dintr-un punct si ajungi in exact acelasi punct la finalul calatoriei parcurgand cele doua extreme ale tuturor lucrurilor, numai ca la final ajungi la adevaratul EU. Pentru ca toate drumurile vor duce de fapt la adevaratul Eu indiferent ce cale vei alege si indiferent cat de tare te vei minti si te vei iluziona pe drum. Tot ceea ce stiu despre ce ne inconjura, despre ceea ce nu se vorbeste ci doar se simte, am invatat punandu-mi mereu intrebari si raspunzandu-mi din interior, adica din suflet. Sunt fascinat de adevarul care e dincolo de ceea ce pare a fi lumea umana care e sa spun asa un “holospatiu” programat, sistematizat in care oamenii cauta mereu totul in exterior fiind macinati mereu de ceilalti si nu de ei insisi…As scrie mai multe aici pentru ca sunt o multime de lucruri de spus, numai ca timpul nu e de ajuns.

Filozofia psihologiei umane este urmatoarea: “Oamenii se urasc pentru ca se tem unii de altii; Se tem pentru ca nu se cunosc; Nu se cunosc pentru ca nu comunica!” Si cand spun comunicare ma gandesc la capacitatea unei minti de a o influienta pe alta nu doar simpla colectare de informatii de la fiecare ca si cum am fi o enciclopedie vie. Putem influienta o minte chiar si cu o atingere nu numai cuvintele stau la baza comunicarii. Comunicarea inseamna arta de a transmite si receptiona mesaje. Si am observat la foarte multa lume un paradox al comunicarii si anume ca prefera sa stea cu garzile ridicate si mai mult de 90% din ganduri le folosesc in scopul de a se apara de gandurile celelilalte persoane sau sa si le pastreze numai pe ale ei in loc sa le compileze cu gandurile celeilalte persoane si sa dea nastere altora noi. Comunicarea este insa, prin excelenta, o dimensiune fundamentala a existentei si dezvoltarii umane.

Cateodata nu mai sunt sigur de nimic, poate iubesc, poate ca mi se pare ca iubesc, poate vreau sa iubesc si imi induc aceasta stare de spirit fara sau cu cunostiinta de cauza…un gand hoinar imi spune sa revin pe partea cea buna si eu il alung. Nu vreau sa recunosc ca nu iubesc…iubesc ideea de a spune ca iubesc, imi place cum se uita lumea la mine cand le spun ca iubesc… Iubesc sau sunt indragostit – oare e vreo diferenta? Cu siguranta ca da. Dar caut in sufletul meu, las gandul ala de care mi-e frica sa iasa afara sa ia si el o gura de aer, sa imi deschida ochii, sa imi arate ca nu totul e roz, sa imi arate si partile mai “gri” cele mai intunecate. Oare voi avea curajul sa dau drumul acestui infricosator gand? Ce imi va spune? Voi avea puterea sa recunosc si sa accept ce imi va spune, voi putea trece peste unele defecte mai mari sau mai mici? Numai cand poti accepta pe cineva in totalitate o sa poti sa iubesti, pana atunci o sa ai mereu dubii! Daca da…felicitari iubesti…mai ramane sa fii iubit.

Uneori, cand sufletul ti-e plin de durere, apare acea mangaiere care poarta denumirea de prietenie…Cand simti ca lumea ta se prabuseste si vezi langa tine un umar pe care poti sa plangi sau pe cineva care ti-e drag, care sa stie ce sa spuna la momentul potrivit, care stie sa te faca sa zambesti chiar daca ai lacrimi pe obraz, care poate sa ajunga acolo unde putine persoane ajung, simti ca totul e altfel. Poti sa treci peste multe lucruri, dar cel mai greu este sa vezi ca, cineva la care tu tii… te loveste fara mila, te face sa suferi…Iar cand nu mai stii ce sa faci, vrei sa fugi in bratele altcuiva, dar acel cineva nu e cine credeai, atunci…poti sa zici ca esti la pamant. Incep sa privesc de jos, spre ce mi-a ramas, spre ce am avut si am pierdut in viata. Asemanarea dintre natura si viata este ca natura ne influenteaza pozitiv emotiile si bunastarea, ne aduce sanatate dar si frumusete in vietile noastre. Raspandeste fericire si bucurie si ne face sa ne simtim speciali. Natura este un mijloc creativ de comunicare iar limbajul ei este nelimitat. Avem oare dreptul de a ajuta sa apara o viata, cu unicul scop de a o stinge pentru satisfacerea unei placeri? La urma urmei, de ce rupem Flori? De placere! Nici macar de foame! Pur si simplu, de placere! Placerea de a poseda frumosul. La fel se intampla si in viata cu aventurile de o zi. In vaza, intre filele unei carti, intre degete, in par, intr-un pahar cu apa Dorim placerea de a le simti parfumul, de a ne bucura privirea cu culorile lor minunate, dorim sa transferam asupra noastra o parte din suavitatea si frumusetea lor Pe o Floare o doare cand e rupta? Sufera ea oare cand, intr-o lunga agonie, zace acolo unde o asezam ca sa ne facem o placere? Care este momentul exact al mortii unei Flori? Sunt intrebari pe care nici nu ni le punem.

Nu cred ca scopul e controlul vietii..cred in control in masura in care imi poateoferi o cheie spre linistea sufleteasca..doar atat.. Nu stiu daca avem vreodata control absolut asupra vietii noastre…si, cu cat ma gandesc mai mult, realizez ca nu avem…sau, cel putin, nu in masura in care credem noi.

Nu exista adevar obiectiv. Exista dorinta oamenilor de a crede in ceva. Exista doar adevarul personal, subiectiv. Nu exista dreptate. Exista doar interesul personal. Are dreptate cine are puterea sa impuna. Oamenii cred ca lumea se termina acolo unde se termina intelegerea lor. Totul este absolut intamplator, nu are niciun sens. Doar oamenii sunt cei care incearca sa faca ordine. Nu a fost nimic inainte, nu va fi nimic dupa. Am constatat ca jumatate din timpul pe care il pierd se scurge in incercarea de a schimba alte persoane. Poate cand imi voi da seama ca unii se simt bine asa cum sunt si nu am dreptul si calitatea sa ii schimb, atunci ma voi schimba si eu. Nu are rost sa schimb pe nimeni. E ca si cum as primi cadou un ponei si oricat de frumos si de simpatic ar fi, eu imi doresc cal. Oricat as incerca nu am sa pot vreodata sa il fac cal. De ce sa traim pentru si in ceilalti si sa nu traim pentru noi..? Acele persoane poate mor sau se schimba in rau pe parcurs sau au zece fetze si tu ti-ai creat o imagine falsa despre ele. De multe ori ne atasam de o imagine creata de mintea noastra despre acele persoane si nu de acele persoane. Aici gresim majoritatea si de aceea apar gaurile negre in suflet dupa ce suntem dezamagiti de o persoana in care aveam baza si incredere. De aceea dupa parerea mea esti liber pana se formeaza oglinda. Cand incepi sa te oglindesti pe tine in alte persoane nu mai esti liber, deja depinzi de altcineva. Cel mai inteligent animal mi se pare corbul. El se hraneste cu fiinte moarte, consumandu-le esenta (si in plus gandeste mai mult decat multe persoane pe care le cunosc)..unui corb nu ii trebuiesc prieteni, nu are nevoie de afectiune, nu ii zice nimeni cum sa se poarte, ce sa manace si ce nu. El sta observa, baga la cap…asteapta momentul apoi actioneaza. Noi ca oameni putem sa patim acelasi lucru de mii de ori si de fiecare data ne zicem “Nu o sa se mai repete”. Dar o patim din nou si din nou…pana cand? Imi stau lacrimile in ochi…imi vine sa plag…sunt plin pana la refuz…imi vine sa urlu de cata nedreptate e in lumea asta dar nu am incotro. Trebuie sa imi asum riscul si sa ma adaptez la orice situatie neprevazuta. Prefer sa mor strivit carand decat sa mor strivit izbindu-ma de pamant.

Category:  Cultura      Tagged:

Viata de dupa Moarte

Viata isi relua cursul ei obisnuit… Lupta interioara este cea mai invizibila dintre lupte dar si cea mai dureroasa. Uneori simt ca ma scufund intr-o balta si nu pot face nimic ca sa ma salvez pana nu ajung pe fundul ei sa imi fac un elan si sa ajung la suprafata. Nu imi gasesc pacea sufleteasca pentru ca linistea mea izvoraste din setea de cunoastere si din credinta ca nu exista salvare fara curajul adevarului. Depinde cum intelegi lucrurile adevarate sau false aici intrucat corpul raspunde dupa cum ii transmiti tu datele la creier, deci totul se rezuma la cum gandim si nu intotdeauna la ceea ce citim. Alteori incerc sa reduc viata la o singura intamplare si ma concentrez asupra evenimentului, ii calculez toate posibilitatile… Ma ajuta sa uit de o intamplare neplacuta si sa imi echilibrez gandurile rele cu cele bune. Nimeni nu poate trai fara sa se exprime, nici macar mutii. Este imposibil. De cele mai multe ori cand nu mai ai nimic de spus te poti exprima prin arta. De asemenea nu poti sa exprimi tot ceea ce simti unei singure persoane. Este ca si cum ai incerca sa faci un tablou fara sa ridici pensula de pe panza, dintr-o singura miscare. Daca nu ai decat o singura culoare la dispozitie joaca-te cu contrastele si cu acea culoare poti sugera totul. Imi place foarte mult sa fotografiez diverse forme si culori din natura. La fel ca in pictura am doua modalitati de exprimare: forma si culoarea. Cu cat culorile sunt mai pure si balansul lor cat mai echilibrat cu atat este mai frumoasa o fotografie. Sunt curios si atent, admir si ma emotionez si caut sa inteleg ce este cu tot ceea ce ma inconjoara.

In ultima perioada am observat o gramada de articole si stiri referitoare la depresie. Unii spun ca prea multa munca ne imbolnaveste psihic si duce la depresie. Eu cred ca este exact invers. Daca nu ai de munca…nu ai nicio activitate, esti mancat. Creierul devine din ce in ce mai lenes…orice activitate ti se va parea din ce in ce mai stresanta si te vei simti incapabil sa o duci pana la capat. Deviza este urmatoarea: foloseste-l sau il pierzi. (e vorba despre creier) Bine..nici sa nu muncesti ca dementul nu-i bine…adica moca. Conteaza sa fii si satisfacut pentru munca pe care ai prestat-o. Eu intru in depresie doar atunci cand muncesc degeaba pentru altii sau cand viata devine monotona si cu evenimente putine. Si eu am fost deprimat dar nu sunt de acord cu sinuciderile. Viata e un joc si ca atare trebuie sa inveti sa si pierzi. Cei mai fericiti oameni nu sunt aceia care au banul si il risipesc in stanga si in dreapta si stiu cum sa il cheltuiasca. Cei mai fericiti sunt aceia care stiu cum sa guverneze pierderea, care stiu sa iasa dintr-o problema, un necaz, un esec, care stiu sa atraga atentia oricarei persoane fara macar sa scoata un cent din buzunar.

Trebuie sa ne gandim in permanenta si sa facem un exercitiu de imaginatie gen ce s-ar intampla daca. Ex: Ce s-ar intampla daca in timp ce scriu acest articol se intrerupe curentul..? R1: As scrie pe coli de hartie daca este lumina afara. R2: As scrie pe telefon R3: As inregistra ideea cu un mp3-player. R4: As scrie altceva cand revine curentul…etc. In acest fel mintea va fi mult mai pregatita arunci cand evenimentul pe care ni-l imaginam se va intampla pe bune si vom actiona mult mai rapid. Vom lua imediat deciziile in functie de gravitatea problemei pe care o avem.

Multa vreme si chiar si in ziua de astazi religia controleaza masele. In ultima vreme satanismul a inceput sa-si faca prezenta chiar si pe site-urile romanesti. Satanismul a ajuns sa fie privit ca un stil de viata independent, inainte era opusul crestinismului… Au despicat firul in patru acum si spun ca exista 4 tipuri de satanisti…etc. Numai minciuni au aparut pe net in ultima vrme si fel si fel de trucuri si magii. Daca am propria religie si credinta, ma bazez numai pe fortele proprii si nu slujesc niciun zeu nu inseamna ca sunt satanist. Precum scrie in site-ul X ca satanistii sunt oamenii liberi si iluminati… Daca tot ne inoim si lasam religia ca fiind un curent de domeniul trecutului de ce sa folosim acest termen de “Satanism” care este luat tot din religie..in noul curent care se va naste? Traim intr-o era a schimbarilor e foarte posibil sa trecem si intr-o noua era calendaristica. Adica anul 0001, 0002, 0003…dupa un eveniment major care va urma in viitorul apropiat si va schimba lumea si va marca o noua era. Nu cred ca lucrurile care ne invata biblia apartin unei religii sau alteia. Cred ca mai degraba aceste legi tin de bunul simt al fiecaruia. Cu cat un popor este mai slab, cu atat are mai multe legi. Ai incredere in tine, si nu astepta ca psihologii, medicamentele, prietenii sau religia sa faca ceea ce sta doar in puterea ta sa faci! E ciudat.. Iti simt durerea si vreau sa-ti spun ca o poti depasi. Omul este masura tuturor lucrurilor. (Protagoras) Viitorul se bazeaza din ce in ce mai mult pe perceptia noastra si nu pe rugaciune. Religia va disparea complet in cateva zeci de ani dar credinta nu va disparea niciodata. Poti cree in orice doresti si orice doreti. Ex: Eu cred ca vei citi acest articol. ;)

Indiferent de religie orice om trebuie sa creada in ceva superior lui. Asa e natura lui, asta il face sa se simta mai bine. Nu credem in ceva ca trebuie si pentru ca ne face sa ne simtim mai bine. Oamenii au in general o gandire magica deoarece este mult mai simplu sa asociezi un lucru cu alt lucru decat sa-i cauti o explicatie logica si sa nu stii sa o demonstrezi. Realitatea e mult mai grandioasa si mai misterioasa decat orice isi poate imagina o fiinta tematoare si atat de lipsita de curiozitate incat trebuie sa sufoce ratiunea si sa inceapa sa delireze cu privire la adevar. Un nou-nascut intelege ca anumite zgomote sunt intrebuintate ca simboluri pentru a arata obiectele respective. Tocmai in aceasta etapa a dezvoltarii psihicului uman se formeaza gandirea magica, unul dintre mecanismele principale ale careia fiind convingerea ca poate sa pui stapanire peste orice, daca iti este cunoscut numele lui. Posibilitatea copilului de a vorbi este considerata a fi obtinerea unei mari puteri. Puterea gandirii se confunda cu taria cuvantului care devine atotputernica.

O poveste cu talc vorbeste despre o broasca si un scorpion care vroiau sa traverseze o apa curgatoare. Scorpionul o roaga pe broasca sa il ia si pe el in spate, dar broasca sta pe ganduri, temandu-se ca va fi intepata mortal. Vazand-o ca ezita, scorpionul o asigura ca este in siguranta, caci daca ar intepa-o,

ar muri amandoi. Broasca accepta, il ia pe scorpion in spate si incepe sa inoate. Insa la mijlocul distantei, scorpionul o inteapa. Cu ultima suflare, broasca intreaba: De ce?, iar scorpionul raspunde: Pentru ca asta e natura mea. Si mor amandoi. La fel se intampla si cu natura oamenilor.

Foarte multi filozofi si-au pus anumite intrebari de-a lungul istoriei care nici in ziua de astazi nu si-au gasit raspunsul, unele au demonstratii incomplete iar raspunsurile multora sunt doar niste minciuni, altele nu sunt corect formulate. Intrebarea pe care ne-o punem cu totii dar fiecare gaseste alt raspuns este urmatoarea. Exista oare viata dupa moarte..? Sau formulata altfel: ce se petrece exact dupa moarte..? Multi dintre noi stam foarte incordati sa nu cumva sa facem greseli, sa nu facem pacate..sa nu riscam si avem o conduita inalta asteptand vacanta de pe lumea cealalta. Ne gandim ca poate fi mai rau in urmatoarea viata sau poate fi mai bine. Ne ganim la iad. Ne gandim la paradis. Nu putem dovedi exact ce exista dupa moarte, putem doar presupune logic. Este la fel cum presupunem ca mai exista spatiu si dupa peisajul cosmic ce ni-l reda cel mai bun telescop din lume la ora actuala. Presupunem ca mai exista si alte fiinte in univers foarte asemanatoare noua sau chiar superioare. Dupa parerea mea pe scurt, acumulam in decursul vietii energii pozitive sau energii negative. Plus sau minus, e simplu. Exista o mare lege a naturii – legea compensatiei care are grija ca toate fenomenele si materiile sa fie in echilibru, inclusiv raul cu binele. Dupa ce mori, energia vietii pluteste in spatiu si este nemuritoare, exact ca aurul pur, facand parte din motorul universului care este pus in miscare de Dumnezeu. (forta inteligenta). Natura selecteaza energia pozitiva sau negativa si o plaseaza aleatoriu in Univers unde are nevoie mai multa ca sa nu apara dezechilibre. Desi pare un mediu haotic, Universul are la baza o ordine foarte precisa a tuturor lucrurilor in ADN-ul lui. Ne putem gandi la univers ca la o fiinta vie care este nemuritoare si are timp sa-si corecteze toate greselile. V.M. Samael descrie aceasta energie in Cartea Mortilor ca fiind convertita de natura in patru stari! Prima stare fiind energie electronica pura care poate fi lumina sau plasma. (asociata cu vidul sau eternitatea) A doua stare fiind convertita in energie moleculara care poate include diverse forme de energii calatoare (asociata cu paradisul si fantomele). A treia stare a energiei intra in lumea celulara (asociata cu Pamantul sau alte planete) in care se includ fiintele vii din regnul animal si vegetal. Si in sfarsit a patra stare a energiei fiind transformata in minerale, metale si nemetale (asociata cu zona iadului). Pare a fi o demonstratie cat se poate de logica dar nu de poate demonstra. Poate ca raspunsurile le aflam cand murim. Poate ca raspunsrile le vom afla stiintific in secolul urmator. Poate ca raspunsurile sunt doar in noi. Am sa ma mai informez deoarece multe teorii se bat cap in cap sau nu au o baza foarte clara ori sunt incomplete. Parerea mea este ca energiile si vietuitoarele raului se transforma in alte forme de energii si vietuitoare cu o putere de radiatie mai mica, mai primitive iar energiile si fiintele binelui ajung sa avanseze pana spre perfectiune. De la pietroaie si virusuri pana la fortele supranaturale care coordoneaza Universul. De la evloutie la involutie. De la colaps catre expansiune. Si viceversa. Pana la urma viata este ca un joc de noroc. Ce este foarte interesant de analizat este daca poti sa-ti pastrezi amintirile din alta viata si cum este posibil acest fenomen de conservare a lor? Am inteles ca iti poti face o analiza Karmica sa afli ce ai fost intr-o viata anterioara aceleiasi forme de energie. Si sunt multe si multe intrebari pe care trebuie sa ni le punem pentru a afla raspunsurile. Daca putem calatori in viitor, daca ne putem conserva, daca ne putem transforma sufletul actual intr-o clona, daca ne putem teleporta, daca vietile noastre sunt influientate si de alte forte si energii inteligente, ce sunt fantomele si daca exista magie si forte paranormale mai presus de legile fizicii. Sunt numai cateva din intrebarile care ne framanta si vrem sa aflam un raspuns. Pana la urma nu stim de ce traim dar suntem aici ca sa invatam nu..?

Category:  Cultura      Tagged:

Echilibrul Vietii

Imi place foarte mult adevarul si in cautarea raspunsurilor prefer sa fac experimente decat sa ii intreb pe altii. Oricine scrie mai bine cand e la extreme..adica ori foarte fericit (desi atunci as spune ca e mai degraba preocupat sa isi savureze fericirea..dar depinde mult si de ceea ce genereaza sentimentul)..ori foarte trist. Mi se pare ca durerea te obliga sa privesti totul mult mai lucid..poate mult prea lucid. Eu, cel putin, scriu bine cand sunt trist. Imi place viata, uneori..desi nu pot spune ca nu am ce-mi doresc, dar sunt constient de faptul ca trebuie sa fiu recunoscator pentru ceea ce am, pentru ca, pana la urma, sunt un om norocos..dar sunt multe lucruri pe care, o data ce le aflu, ma framanta..caci, de cele mai multe ori, raspunsul nu este pozitiv… Stii..Sartre spunea ca suntem condamnati la libertate, dar ca niciodata nu ne-o asumam.. Uneori imi doresc atat de multa libertate in viata incat simt nevoia sa alerg pana ce muschii imi iau foc… Sa alerg pe camp, sa alerg pana ce sunt sarutat de o ploaie calda..sa pot stapani umbra si lumina, sa pot iubi tot ceea ce ma inconjoara pana cand soarele apune apoi sa incerc sa caut o iesire… Sa imi pot inchipui un cer senin si o luna plina. Simt nevoia sa evadez din mine si pe langa toate acestea nu stiu cum sa reactionez pe moment si nu mai stiu sa mai gasesc calea de iesire. Alteori imi este teama de viitor si am momente cand as vrea sa uit de toti si de toate si sa evadez, sa iau totul de la inceput pe alte meleaguri. Incerc sa fiu eu. Vreau…dar nu pot. Oricat m-as gandi oricat as incerca nu am cum. Sunt constient de asta, dar asta nu inseamna ca nu imi doresc. Voi mai incerca o data, sa nu regret mai tarziu. Bine oricum nu voi regreta dar…chiar vreau sa incerc. Ma consider norocos ca am capacitatea de a lua ce este mai bun din viata, chiar daca nu am avut cine stie ce… Trebuie sa explaoatam la maxim ceea ce avem ca sa putem avea mai multe. Sa incercam sa nu dam prea multe explicatii pentru ca se poate pierde esenta de viata. In continuare am sa-mi exprim in scris mai multe ganduri despre viata care m-au macinat in ultima perioada. La orice intrebare se poate raspunde dar lucrul cel mai important de retinut este sa stim cand si cum sa intrebam.

In primul si in primul rand viata este de asemenea strans legata de iubire. Iubirea misca totul in univers, iar scopul calatoriei noastre, a fiecaruia, este gasirea iubirii profitand de mijloacele pe care le avem. Pentru mine scopul vietii este creatia si scopul creatiei la randul ei este iubirea. Sau ura, atunci cand creezi capcane sau arme. Depinde la ce folosesti lucrurile pe care le creezi. Stii ce spunea Blaga referitor la fiinta umana? Ca e creatoare de cultura..ca asta ne desparte de animale..asa cred si eu…;) Sa fii creativ iti cere sa parcurgi un drum confruntant si sa treci printr-un proces de renastere, pe cat de dureros, pe atat de implinitor. Un animal foarte interesant din care putem sa ne inspiram este pisica. Am observat ca atunci cand tipi la un caine, isi baga coada intre picioare, isi lasa urechile in jos. Un caine e usor de infrant, dar pisicile te fac sa muncesti pentru afectiunea lor.

Nu-i asa de usor ca si cu cainii. Trebuie sa inveti sa vezi dincolo de aparente, dincolo de o fatza de inger. Poate in spatele acelei fetze se ascunde o persoana mult mai rea decat alta care da impresia de rautate. “Daca posibilitatile noastre cresc, nici dorintele nu se lasa mai prejos, si noi suntem mereu la jumatatea distantei dintre cele doua.” Deci indiferent cat de mult am creea nu vom fi niciodata suficient de multumiti. Nu exista un varf sau o adancime care sa te faca mai fericit. Tot calatoria te va face sa te simti mai bine. De exemplu atunci cand doi alpinisti escaladeaza un munte. Intre timp, pe masura ce urca vantul se inteteste si situatia incepe sa se inrautateasca. Unuia dintre alpinisti i se rupe franghia si cade intr-o crevasa din apropiere. Nu moare dar si-a rupt piciorul si este foarte dificil sa se mai escaladeze doar cu mainile. Celalalt alpinist ajunge in varf mai mult mort decat viu cu degeraturi si la picioare si la maini. Amandoi se chinuiesc acum sa ajunga la poalele muntelui, unul urca si altul coboara. Ambii parteneri scapa cu viata si reusesc sa se salveze dar nu ar mai repeta aceasta experienta. Sunt foarte satisfacuti si fericiti desi au ajuns inapoi in punctul de unde au plecat. In final unde este adevarata fericire?

Am putea oare sa schimbam trecutul nostru fara sa ne influienteze negativ viitorul? La ce ne-ar putea folosi sa pierdem timpul sperand sa schimbam trecutul? Este clar ca nu putem face absolut nimic in aceasta privinta. Cu toate acestea, o buna parte din viata ne-o pierdem printre amintiri, carora le consacram o parte atat de mare din energia noastra. Mult timp, uneori toata viata, ne intrebam cum ar fi fost viata noastra daca un lucru sau altul nu s-ar fi produs. Deplangem, iar si iar, intamplari care au trecut, regretam, caci am vrea sa le fi trait altfel. Cred ca oamenii care isi cauta justificari pentru comportamentul lor, dar care sunt gata in a-i acuza si judeca pe altii sunt lasi si josnici. Imi displace acest tip de oameni. M-am obisnuit atat de mult cu suferinta, incit mi-e frica de fericire. Probabil ca sunt prea dur cu mine. N-ar trebui sa ma gindesc deloc la mine. Eu… ca intotdeauna. Azi sunt, maine nu mai sunt in vietile oamenilor. Pana si oamenii pe care ii consideri frati de cruce te tradeaza si incearca sa te fure cat mai mult posibil. De fapt, nici macar in viata mea nu mai sunt. Totul se schimba asa de repede in viata mea, incit…ma schimb si eu mai repede decit imi pot imagina. Pentru mine o viata deplina si echilibrata inseamna atunci cand gandesti ceea ce faci nu cand faci ceea ce gandesti neaparat…adica sa ai puterea sa poti controla lucrurile si sa nu le lasi sa te controleze ele pe tine. O viata deplina ai atunci cand ai trecut si prin rau si prin bine…atunci cand ai reusit sa inveti din greselile altora si stii ca nu vei face aceleasi greseli. De ce sa faci din nou greseli care s-au mai facut de altii cand poti face tu altele originale ;)

O viata deplina este atunci cand ai pe cineva care sa te inteleaga indiferent cat de abatut vei fi uneori. Unii se vor gandi si la partea materiala, e foare adevarat..sa ne gandim la ceva mai bun, mai confortabil, mai ergonomic , dar trebuie sa muncesti pentru acel ceva. Atunci cand obtii de-agata poti ajunge si cei mai nefericit in scurt timp, nu te va mai multumi nimic…vei avea o grija permanenta sa nu iti scada fluxul trezorerial…este exact ca in cazul drogurilor. Nu mai poti vedea copacii din cauza padurii. De la o casa de 100 mp ne adaptam cu foarte mare usurinta la o casa cu 1,000 mp…dar de la o casa cu 1,000 mp ne vom adapta extrem de greu sau niciodata sa trecem la una de 100 mp. O viata deplina putem avea numai atunci cand avem discernamant.

O viata deplina o putem avea si atunci cand simtim ca ne-am da viata pentru persoana iubita sau pentru copii…de exemplu o mama poate avea puteri extraordinare atunci cand copilul ei este in pericol…se poate duce in focarul mafiei sa-si recupereze copilul, locuri pe care de altfel le ocoleste cu taxiul. Atunci sunt cele mai mari trairi din punct de vedere chimic in creier! O viata deplina este un haos, o nebunie. Imi place sa fiu cat mai ordonat dar constat ca pierd 2/3 din viata cu ordinea, analiza si cautatul. Sunt unele persoane care stau in dezordine si iau exact esenta din lucruri.

O viata deplina este atunci cand ai liniste sufleteasca. Life is a play! ‘This not its length but its performance that counts. Seneca. O viata deplina este atunci cand privesti in trecut sa poti vedea lucrurile urate, cand esti in prezent sa poti trai lucrurile frumoase si atunci cand privesti in viitor sa le poti combina pe cele frumoase cu cele urate.

In viata trebuie sa lasam lucrurile sa curga si sa nu ne gandim prea mult la viitor..trebuie sa ne purtam unul cu celalalt ca si cum ce am vrut sa obtinem am obtinut deja. Vei vedea ca sentimentele vor fi mult mai puternice atunci si viata va fi plina de surprize. Este asemanator principiului distorsiunii temporale. Ma gandesc uneori cate fetze poate avea un om. Cei care cred ca ma cunosc, cunosc doar o mica parte din mine. Mie frica sa ma destainui total cuiva, pentru ca as deveni vulnerabil fata de acea persoana. Nimeni nu ma va cunoaste cu adevarat vreodata!

Filosofia este o alta ramura a vietii pe care o percep ca pe o purificare a sufletului. Filosofia o percep ca pe o arta de a gasi lucruri noi de analizat si de a da raspunsuri scurte la cele vechi. Filosofia este o stiinta care are ca punct de plecare adevarul si ma ajuta sa gasesc raspunsurile adevarului ;) Deci, filosofia este starea naturala a spiritului, fara sa ascundem minciuni, fara sa fim superficiali si sa ne putem dezvalui tainele sufletului cele mai adanci. Din punct de vedere economic, filosofia este adevarul unei entitati economice dupa nenumarate studii de piata redat in cateva cuvinte. Filosofia este managementul cultural pentru mine, ma ajuta sa-mi administrez gandurile si sa le valorific. Un lucru foarte interesant pe care l-am observat in viata este ca cele mai importante intrebari sunt cele care decizi sa nu le pui. Dar cel mai bine este sa nu intrebi niciodata nimic de tine. In schimb viata este pentru mine un vis din care nu vreau sa ma trezesc…Daca atunci cand ma voi trezi nu imi voi aminti nimic? Nu exista cale de intoarcere. La fel ca intr-un canal in care apa curge doar intr-un singur sens iar eu ma scurg odata cu ea inspre marele ocean ca un peste care tocmai a evadat din acvariu. Este mizerabil si monoton drumul dar odata ajuns in ocean voi putea inota in orice directie doresc nu numai inainte. Pana atunci ma voi lasa purtat de curent si voi incerca doar sa-mi pastrez echilibrul.

Category:  Cultura      Tagged:

Tunel cu Sens Unic

One-Way_Tunnel

Nu sunt la un interviu si incerc pe cat pot sa exprim liber ceea ce gandesc. Am citit un documentar stiintific interesant zilele astea care spune ca: Oamenii de stiinta din domeniul psihologiei au descoperit ca persoanele creative sunt mult mai deschise din punct de vedere cortical catre stimulii din mediul inconjurator. Cortexul celorlalti oameni se pare ca este inchis, proces denumit inhibitie latenta definita drept o capacitate inconstienta atribuita animalelor si care presupune ignorarea stimulilor a caror experienta trecuta s-a dovedit a fi irelevanta nevoilor lor.

Cateodata sunt unele lucruri pe care nu le putem vedea decat cu ajutorul oglinzii. Fiecare experienta te face alt om. Nu inseamna ca nu poti fi mai bun dupa o experienta, indiferent ce ar insemna ea incredere sa ai in tine, nu in straini aiurea de pe net. In primul rand, nu cred ca lumea (in cazul nostru, societatea) se imparte in femei si barbati..daca ar fi sa constriuesc o piramida, as spune ca intai exista individul-adica nediferentiat in funtie de gen-si abia apoi as spune ca acesti indivizi se impart in men and women..Ideea mea ar fi urmatoarea: inainte de a fi femei sau barbati, suntem individualitati, nu exista cineva identic cu noi, fizic ori psihic, in toata lumea asta.. Femeile si barbatii sunt absolut egali, din toate punctele de vedere..nu cred ca unul conduce, iar celalalt se supune: egalitate. Mi se pare absolut normal ca o femeie sa-si doreasca sa se realizeze profesional, la fel ca si un barbat, si nu mi se pare absolut necesar sa aiba ori sa-si doreasca unul sau doi sau mai stiu eu cati copii..Daca femeia gandeste doar atat..inseamna ca nu e cu nimic mai presus decat orice animal..care traieste exclusiv pentru a procrea..De aceea, nu consider ca scopul principal al femeii..si de altfel, al oamenilor, in genere, este de a se inmulti.. Stii ce spune Blaga referitor la fiinta umana? Ca e creatoare de cultura..ca asta ne desparte de animale..eu asa cred.. Daca ne pretindem superiori, ar trebui sa o si aratam..printr-o egalitate absoluta in ceea ce priveste relatia dintre femei si barbati. Eu as spune ca aceia care accepta sa fie mintiti sunt lasi..n-au curajul de a-si asuma un adevar care ii raneste sau care ii va rani..ori care le va distruge lumea..numai un om puternic poate cere adevarul si stie prea bine, ca , oricat s-ar ascunde, pana la urma, inevitabilul se va produce. Nu este bine sa te ascunzi sub o masca a ignorantei, sperand ca ceea ce tu te minti in sinea ta ca este intr-un fel, este de fapt, diferit. Cei ce accepta sa fie mintiti se imbata cu apa rece..exact asta e.

Pana la urma si anturajul contribuie la educatia copiilor asa ca indiferent cat ne-am stradui sa-i tinem din frau…puterea exemplului este cea mai mare. Copilul va face ce facem noi si prietenii nostrii in primul rand apoi isi va gasi prieteni similari…etc. Copii de astazi au devenit foarte rai si foarte reci. Am observat ca unele persoane aduc copii pe lume chiar daca stau intr-o casa foarte mica sau care nu este consolidata…chiar daca banii care le raman sunt banii pentru un gratar sau o iesire cu prietenii o data pe luna sa pur si simplu traiesc de pe o zi pe alta. Nu vor mai manca 3Kg de carne, vor manca numai unul, nu vor mai bea trei pahare cu vin, se vor limita doar la unul si nici nu se vor mai intalni o data pe saptamana cu prietenii…se vor intalni o data pe luna si in timpul asta vor cauta locuri de munca mai bune, se vor zbate vor ajunge chiar sa fure la un moment dat si incetul cu incetul copilul lor va creste. De ce fac lucrul asta unii oameni..?

Unii spun ca a fi liber inseamna sa faci ce vrei, cand vrei, unde vrei, cu cine vrei, cat vrei si cum vrei ;) Cei care au totul de-a gata doar vor incerca sa lupte..dar nu vor lupta…nu vor avea motivatia, vointa si iubirea necesare pentru a merge mai departe..vor fi intr-o stare de plictiseala continua.

Lucrurile in general nu tind nici catre complexitate nici catre simplitate, ci tind catre o diversitate si o dezordine din ce in ce mai mare. Dezordinea poate fi obtinuta pe de o parte prin descompunerea structurilor organizate si astfel obtinand o mare diversitate de structuri simple. In mod similar insa, dezordinea poate fi obtinuta combinand structurile simple in structuri complexe si obtinand astfel o diversitate mult mai mare de comportamente, deoarece structurile complexe manifesta comportamente mult mai haotice si mai diverse decat fiecare din componentele lor. Pentru multa vreme, fizicienii specializati in termodinamica s-au preocupat in special de aspectul static tratat de termodinamica sistemelor aflate in echilibru si astfel observau numai tendinta catre descompunere. Insa, in ultimele decenii, ei s-au ocupat din ce in ce mai mult si de aspectul dinamic al problemei termodinamica sistemelor care sunt in afara echilibrului si au inceput sa studieze din ce in ce mai detaliat efectul crearii complexitatii (sau al cresterii informatiei cum mai este numit).

E trist sa vezi ca oamenilor nu le mai pasa de propriul lor destin..ca ii lasa pe altii sa hotarasca in locul lor. Stii..uneori, degeaba ne dorim noi sa fim corecti sau sa procedam asa cum trebuie..daca ceilalti nu ne lasa..pana la urma, suntem legati unii de altii intr-o societate..Ca o molecula, unde fiecare miscare a unui atom determina automat miscarea tuturor atomilor..exact asa este si cu oamenii..si mie-mi pare rau..un omsingur nu poate schimba lumea atata timp cat ceilalti nu-i ofera sansa de-a o face.

M-am tot gandit zilele astea daca as putea asocia omul cu infinitul. Poate cea mai inteligenta fiinta din Univers, cu Universul! Sunt foarte multe lucruri carora le putem adauga si cuvantul infinit la urma pentru a sublinia marimea astronomica a lor. Dar daca am spune acesta este un om infinit Ce inseamna un om in infinit ? Cine-l poate intelege? Ca el sa inteleaga cine este, e bine sa inteleaga intai lucrurile simple, sa se defineasca pe el, sa imparta bunatate pana la epuizare. O alta intrebare care ma chinuie: Ce este omul in natura ? Probabil ca nimic in raport cu infinitul. Putinul pe care-l posedam ne ascunde vederea infinitului. Sa tratam infinitul cu simplitate ca el sa ne recunoasca valoarea si pozitia noastra de muritori de rand cu lipsurile si orgoliile noastre. Artistul..artistul e o alta specie de filosof..cam asa l-as vedea eu..in sensul ca artistul recreaza o parte a vietii..daca se ocupa numai de viata exterioara, atunci, dupa parerea mea, n-ar trebui nicidecum sa se numeasca artist.

Cateodata imi place sa fiu lasat singur sa-mi ascult gandurile… Nu ma afecteaza singuratatea ci teama ca voi ramane singur. In ultima vreme, am impresia ca fiecare zi e facuta sa ma invete ceva..sa-mi dea o pilda..in fiecare zi aflu ceva despre oamenii care ma inconjoara, invat ca trebuie sa fac sau nu un anumit lucru.. ultimele zile au fost edificatoare pentru mine in acest sens… Ma gandesc acum la ce spunea un mare filozof: Nu fi suparat ca s-a terminat, bucura-te ca s-a intamplat! si ii dau dreptate. Nu trebuie sa-ti ingropi trecutul sau sa incercam sa ne comparam cu altcineva pentru ca de la fiecare persoana pe care o vei intalni in viata ai de invatat cate ceva si fiecare va avea unicitatea ei. E bine sa invatam si sa progresam din fiecare experienta dar sa nu pierdem niciodata experienta altora cu noi, parerile altora despre noi pentru ca in fiecare critica si lauda exista un sambure de adevar si o medie a adevarului si al falsitatii. Stii ce am invatat eu? Ca traim ca intr-un cerc..adica orice lucru facut ne va afecta in viitor, iar fiecare lucru de acum ne-a fost influentat de ceva din trecut.. Cand nu vrei sa simti..moartea poate parea un vis. Dar vazand-o cu adevarat..face ca visul sa para ceva extrem de ridicol. Poate e un moment de cumpana pentru mine, cand ceva revine la loc Am observat ca schimbarile mari se fac cu pasi mici dar in sens unic! Nu uita niciodata asta.

Category:  Cultura      Tagged:

Libertate si Supunere

Michel Foucault afirma ca oamenii sunt incadrati in niste episteme, adica niste sisteme determinate de perioada istorica in care traiesc si ca impartasesc aceleasi valori morale cu totii. Intr-o oarecare masura, suntem cu totii la fel, fiind influentati de aceleasi idei. Am scris si eu cateva randuri despre cum putem iesi din epistema si ce anume determina progresul unei societati.

Degeaba scriem noi cu cuvintele noastre..negru pe alb planul unei afaceri..proiectul unei cladiri daca in practica nu trec clienti prin acea zona. Degeaba scirem pe contract un termen daca nu avem si discernamant..nu tinem cont si de furnizori sau distribuitori. Asadar nu putem dicta pietei ce sa faca ci piata ne dicteaza noua. Vorbind din punct de vedere economic. Sigur ca, domeniul in care se doreste foarte mult manifestarea leadershipului este cel al afacerilor. Fiecare persoana conduce cate ceva pe lumea asta si are anumite responsabilitati. Poti conduce indirect oameni..fara a fi conducator, poti fi un exemplu negativ sau pozitiv pentru cei din jurul tau. Deci poti fi si lider si manager in acelasi timp dar poti fi si lider fara a fi manager sau manager fara a fi lider. Nimeni nu se supune neconditionat, ca semneaza un contract inainte ;) Chiar si la nastere..preia o oarecare parte din vina parintilor lui pe care va trebui sa piarda timpul sa o corecteze sau va trece direct la conducere. Iisus s-a supus de buna voie si nesilit de nimeni pe cruce, nu a ripostat sub nicio forma dar asta nu inseamna ca nu a avut nicio conditie. A vrut sa ne arate ca se va intoarce, ca va inviea. Dar in primul rand a vrut sa ne sugereze ca daca am avea credinta in noi insine si in puterile noastre macar cat un bob de linte..am putea muta muntii…Acum suntem deja sclavii sistemului materialist capitalist lipsit de religie si de valori familiale sufletesti. Suntem oricum sclavii propriilor noastre creatii pana la autotdistrugere apoi se va relua ciclul. Nimeni nu conduce nimic, suntem condusi de undeva de sus..sa ne gandim la un copac ca fiind o intreprindere iar frunzele angajatii si angajatorii. Daca acel copac nu mai este alimentat cu apa..sau daca va fi taiat..?

Sunt anumite persoane care conduc viata altor persoane toata viata lor pana ajung la sacrificiu. De exemplu medicii, care isi dedica intreaga viata celorlalti..alina suferinta pacientilor si uneori chiar ii vindeca. Si cu nimic nu se compara acea recunostiinta din ochii unui pacient pe care ai reusit sa-l salvezi. Alte persoane incearca sa obtina numai profit…altele sa faca publicitate iar altele sa faca trafic ilegal de armament sau de droguri. De exemplu sa luam doua mari firme una care vinde armele si alta care le cumpara. Care are putere mai mare dintre acestea..? Cred ca amandoua au puteri extraordinar de mari. Dar drepturile si obligatiile sunt aceleasi. Cumparatorul are dreptul sa primeasca produsul si obligatia sa dea banii iar vanzatorul are dreptul sa primeasca banii si obligatia sa livreze marfa. Dupa ce marfa a iesit pe poarta intreprinderii vanzatorul nu mai raspunde de ea. Deci nu poate fi facut un management absolut si nu putem avea o evidenta la tot ce se intampla numai din hartii. Degeaba facem noi analiza SWOT a unei firme producatoare de sapunuri si testam piata efectiva, potentiala si absoluta..daca intr-o zi primim o comanda uriasa pentru o alta intreprindere producatoare de glicerina si de TNT..? Exista lucruri pe care nu le putem prevedea si ca atare nu le putem conduce, sau nici nu vrem sa le conducem.

Una dintre cele mai frumoase cugetari care mi se par foarte adevarate a lui Freud este ca.. Toti avem doua fete. Cu una te nasti, iar pe cealalata ti-o formeaza societatea. Noi oamenii avem o configuratie inconstienta care ar sta la baza cunoasterii, ceva din trecut se pastreaza in codul nostru genetic..si astfel apare evolutia speciei. Suntem modificati chimic de la generatie la generatie si undeva exista un echilibru chimic pe care numai Dumnezeu l-a lasat. Exista in permanenta un echilibru intre bine si rau, cu totii suntem coordonati de anumite impulsuri si de o forta inteligenta din Univers..o formula care are anumite limite impuse de Dumnezeu. Cred ca exista totusi unele secrete pentru a trece peste anumite bariere ale simturilor noastre si a ne folosi de fortele inteligente din spatiu si de a comunica cu Universul. Undeva prin Tibet exista oameni care comunica cu Universul si care mostenesc anumite secrete ale nemuririi, teleportarii sau calatoriei in timp. Nimeni nu a putut sa-i spioneze prea mult pana acum..multi nu s-au mai intors din acea zona. Nu cred ca exista extraterestrii care sa ne poata vizita si sa ne dezvaluie anumite secrete..sa ne spuna ceva ce noi stim deja. Totul este in interiorul nostru. Ceea ce se crede despre anumiti oameni de pe Pamant care au puteri paranormale sau telepatice nu este adevarat intodeauna. Probabil ca acei oameni au descoperit anumite ferestre in timp si s-au intors undeva cu multe sute de ani in urma…adica prin 2007 in zilele noastre. Unii s-au putut intoarce inapoi, altii au ramas in zilele noastre. Binenteles ca un om venit din anul 3007 este diferit fizic de unul din anul 2007…dar compozitia chimica ramane cam aceeasi. Exista anumite forme de telepatie ..anumite persoane care pot comuniuca cu viitorul si au previziuni..cred ca vor trece multi ani pana se vor dezvalui aceste secrete, noi vom fi lut de oale atunci. Cred ca ne putem juca cu timpul dar nu il putem schimba. Spre deosebire de animale avem aceasta gena in noi de a invata mai multe decat putem reflecta. Ne putem ascunde gandurile prin vorbe si ne putem stapani instinctele. In inconstient (in vis) nu rascolim doar ce avem in memoria interna ci comunicam si cu alte persoane inconstiente. Creierele noastre (ca si a tuturor fiintelor) functioneaza pe baza unor radiatii pe mai multe frecvente, indiferent unde ne-am afla. Viteza radiatiilor telefonice in comparatie cu viteza radiatiilor creierelor noastre este ceva de genul vitezei noastre de deplasare in comparatie cu viteza luminii. Exista diverse teorii cu privire la paranormal telepatie si empatie. In subconstient timpul capata are alta dimensiune, visele pe care le consideram noi de cateva ore s-a demonstrat stiintific ca nu dureaza mai mult de cateva secunde. Practim visele noastre sunt raspunsurile de azi pentru intreb?rile de maine. In subconstient gandim cu o rapiditate mult mai mare pentru ca nu ne mai limiteaza nici un simt si nici un factor extern. Exista anumite exercitii prin care ne putem elibera mintea de ganduri rele si sa putem cobora mai adanc in inconstient. Acestea sunt parerile mele..din inconstientul meu, inainte sa citesc parerile altora, am scris ce am simtit eu ca m-ar face sa ma transpun in alta epistema. Trebuie sa ne putem controla inconstientul ca sa putem trece intr-o alta epistema, ceea ce pare imposibil in zilele noastre.

Am citit si cateva articole si teorii psihologice zilele acestea foarte interesante, este vorba despre despartirea de anumite lucruri din viata noastra. Cred ca are ceva legatura cu ce am scris mai sus. Ca sa putem intra in alta epistema va trebui sa ne despartim de prima si trebuie sa avem puterea sa ignoram anumiti factori:

Teoria A (sa o numim teoria nostalgiei motivate) afirma ca despartirea de un obiect ne face sa exageram importanta obiectului deoarece suntem motivati sa avem amintiri pozitive despre lucrurile intalnite in trecut (acesta explica descoperirea ca absenta face ca dragostea sa creasca).

Teoria B (teoria fortificarii fizice) poate sugera ca despartirea de un obiect ne face sa-l depreciem deoarece atractia trebuie intretinuta prin mai empirice, dar implica numai un principiu, trebuie sa se prefere una care sa explice ori mai fortificare fizica constanta (aceasta explica descoperirea ca ochii care nu se vad se uita).

In final, Teoria C ( teoria trasaturii frapante) ar putea argumanta ca despartirea de un obiect ne face sa exageram calitatile acelui obiect (bune sau rele) deoarece memoria tinde sa pastreze numai trasaturile cele mai frapante ale unui obiect (aceasta explica de ce absenta face ca dragostea sa creasca pentru lucrurile care ne plac si de ce ochii care nu se vad se uita cu lucrurile care nu ne plac). Conform principiului parcimoniei, din cele trei teorii, teoria C trebuie preferata deoarece explica fapte multe dovezi, ori acelasi numar de dovezi (sau mai multe) cu principii mai putine.

Nu-mi poate lua nimeni dreptul sa gandesc, insa nu trebuie sa am pretentia sa fiu inteles! Si nici sa-mi astern gandurile in momentele mele de delir, de nebunie frumoasa care ma face fericit, si pe care o scriu asa cum o vad, cum o simt, pentru ca nu are nimeni urechi sa asculte. Ziua are 24 ore pentru toata lumea..important este cati lucreaza in paralel cu noi in acest interval de timp. Astfel se explica faptul ca unii rezolva mai multe iar altii mai putin in acelasi interval de timp. Greutatile vietii, nenorocirile, ura, rautatea celorlalti, nu ne vor da pace niciodata, tot timpul ne va apasa un gand, o tristete, o durere, o intamplare greu de trecut, dar pentru ca noi, fiintele umane am fost singurele inzestrate cu ratiune, avem datoria sa o folosim in scop rational. In concluzie, chiar si cand aveam functii de conducere ii ajutam pe oameni si faceam si cate putin din treaba fiecaruia..de unde va rezulta ca suntem mai putin liberi. Chiar daca nu conducem ceva si avem senzatia ca suntem sclavii propriilor noastre ganduri avem toata libertatea de a gandi si tot timpul necesar de a le conduce. Nu poti fi un bun conducator daca nu ai pornit de jos din sclavie si nu iti poti elibera mintea daca nu ai lucrat cu cat mai multi oameni. Ce ar insemna sa fie toti oamenii la fel..?

Category:  Cultura     

Raspunsuri in 0 si 1

Ma tot gandeam zilele acestea daca exista vreo metoda de a afla mai repede adevarul si sa observam mai repede atunci cand cineva ne minte. Pentru aceasta trebuie sa fim foarte bine informati si sa avem puterea de a lua o decizie. Colectam informatii fara a avea discernamant si fara a ne putea da seama daca sunt adevarate sau false si nu avem puterea de a lua o decizie. Informatia inseamna putere! Depinde cum o folosesti, cui o impartasesti si nu in ultimul rand cat de rapid poti lua o decizie dupa ce te-ai folosit de ea. Informatia este strans legata de decizia pe care o iei care este la randul ei unica si irevocabila. Informatiile pot fi o infinitate, depinde de cate poate procesa fiecare din noi intr-un interval de timp dat si care poate lua mai repede decizia finala. Depinde de tine sa alegi cum sa reactionezi la diverse situatii, tu trebuie sa decizi cum sa-i lasi pe altii sa-ti influenteze atitudinea fata de viata si cati pot fi influientati de tine atunci cand iei o decizie. Tu alegi sa fii bine sau rau dispus si tot tu esti acela care decide cum sa-si traiasca viata. Viata noastra este plina de decizii, chiar si atunci cand mori trebuie sa iei o decizie referitoare la ultimele informatii care ti se scurg odata cu tine. Daca merita sa traiesti sau daca te vei lasa prada intunericului. Fiecare lucru, fiecare gand are istoria lui care nu minte niciodata si contine informatii reale in cea mai mare proportie. Totodata prea multe informatii iti creeaza impresia de vid, cum a spus Jean Pierre April.

Putem compara informatiile cu apa dintr-o ceasca de cafea iar iar cofeina fiind in relatie de interdependenta cu luarea unei decizii. Daca ti-e sete de informare bea mai intai ceasca din fata ta apoi iti poti umple o alta ceasca in functie de deciziile luate dupa ce ai baut-o pe prima. Cum ar fi cele de genul sa pui mai putina cafea sau mai multa sau sa adaugi mai mult sau mai putin zahar sau pur si simplu sa o schimbi cu alta butura energizanta. Raspunsurile pe care le aflam reprezinta senzatia reala a cafelei sau al ceaiului din acea cana. Informarea si capacitatea de informare se hraneste din raspunsuri, nu putem trece mai departe daca nu aflam un raspuns. Creierul uman produce o substanta foarte energizanta asemanatoare opiumului care produce o senzatie de bine atunci cand descoperim ceva nou sau cand raspundem corect la o intrebare. Orice informatie are efect numai cand obtinem si un raspuns referitor la acea informatie. Asculta-ti instinctul si fa ce iti dicteaza el. Deci ca sa fim puternici trebuie sa punem intrebari la urmatoarele raspunsuri pe care le aflam pentru ca intrebarile se nasc din raspunsuri asa cum bine stim. Ca sa ne dam seama daca un raspuns este adevarat sau fals vom porni de la cele mai simple informatii care contin doar doua stari, 0 sau 1 si le vom compara cu statisticile pe care le-am obtinut de la alte persoane sau din alte surse de informare. 0 poate sa insemne durere sau ceva care duce spre fals iar 1 poate insemna adevarul si starea lucrurilor. Obtinem doua siruri de numere de 0 sau 1 pe care le suprapunem apoi facem o mica statistica a starilor, fenomenelor si informatiilor. Tragem linie si calculam, unde gasim cifra 2 punem deoparte acele argumente pentru o evaluare mai profunda, deoarece ambii parteneri par a fi raspuns corect si trebuie sa ne asiguram daca argumentele sunt adevarate. Adevarul nu poate fi ascuns si asadar nu poate fi nici negat sau anulat. Adevarul este cea mai valoroasa informatie, ea se poate restrange sau expanda la infinit asemanator sirului Fibonacci. Putem sa il modelam pentru ca are radacini foarte adanci, ceva fals nu putem aduna de doua ori pentru ca se va anula dupa primul calcul, adica va rezulta tot 0. Ceva fals rezultat cu ceva adevarat va rezulta ceva adevarat pentru ca adevarul are puterea de a contrazice minciuna care este doar de suprafata, deci va rezulta 1. Si asa mai departe pana gasim puncte slabe, puncte tari, amenintari si oportunitati.

Ne putem gandi si la negocierea distributiva dintre doua persoane: unul va fi in castig (1) iar celalalt in pierdere (0) de unde va rezulta ca starea adevarata este distributivitatea si va fi marcata cu 1. Iar a doua stare adevarata va fi cand ambele parti vor avea un profit bun pe viitor sau ambele parti vor da faliment si le vom puncta tot cu 1. Zero sunt doar intrebarile care nasc alte intrebari, adica sunt niste goluri, niste litigii de fond care se rezolva pe cale rationala. Trebuie sa pornim de la o stare pozitiva (1) deoarece daca vom porni de la o stare negativa (0) nu vom putea progresa. Din durere nu poate iesi decat o poveste adevarata dar trista pe care o vom nota cu 0 (chiar daca este adevarata fiindca incercam sa o anulam) si care va fi uitata atunci cand este tratata cu o stare de bine (1). Binele castiga intotdeauna iar raspunsurile adevarului (stare de raspuns 1, stare de adevar 1) reprezinta comunicarea bazata pe incredere. Nu vom fi siguri atat de usor daca cineva este sincer cu noi sau nu, dar putem in schimb sa aplicam strategia deciziei rapide apoi strategia asteptarii si sa asteptam momentul cand am putea obtine mai multe avantaje. Retragerea partenerului din lupta se noteaza in evidenta cu 0 binenteles. Mai exista o situatie de exceptie, atunci cand doua persoane vorbesc pe aceeasi tema dar se mint reciproc in acelasi timp, ca urmare va fi o relatie de 0 la 0. Ca urmare va lua nastere o a treia intrebare (deoarece minciuna este nesigura si nesiguranta este suspicioasa intotdeauna) care va genera un raspuns la fel de nesigur daca nu se va putea demonstra nici de aceasta data si…nu se va puncta sau se va nota cu 0.

Raspunsurile cele mai adevarate vor fi chiar acelea cu punctajul cel mai mare obtinut de noi in tabela in care tinem evidenta. Totul este sa nu uitam de unde am plecat si unde am ajuns si sa nu fim orbiti de ispite sau sa ne mintim singuri pentru ca atunci cand se va gasi cineva sa mai puna o linie sau o coloana in tabelul vietii noastre se va observa totul si adevarul va iesi indata la suprafata. Este ca si cand te-ar sfatui cineva sa-ti repari fatada blocului sau a casei neluand in calcul toti factorii care influienteaza lucrarea cum ar fi temperaturile scazute de noapte sau perioada de uscare din timpul iernii. Cristalele de gheata care se vor forma peste noapte isi vor mari volumul si vor forma goluri de aer si vor subrezi tencuiala. In cateva luni adevarul va iesi la suprafata.

Raspunsurile se afla in fiecare dintre noi intr-o proportie mai mica sau mai mare. Iar pentru a le afla trebuie sa punem intrebari. Daca vom da raspunsul dinainte sa fim intrebati ni se va forma o senzatie de gol in noi iar partenerul nostru cu care ne confruntam poate aplica principiul distorsiunii temporale si anume se va comporta ca si cum ceea ce a vrut sa obtina de la noi a obtinut deja, va fi superficial cu noi si va incerca sa ne manipuleze folosindu-se de unele din informatiile despre noi pe care tocmai le-a descoperit. Ca urmare se va folosi de raspunsurile noastre iar opiniile si ideile partenerului vor ramane un mister. Fiecare persoana are anumite strategii, tactici si tehnici de rezolvare a problemelor si de analizare a raspunsurilor. In functie de acestea putem trage niste concluzii si verifica primele stari de 0 sau 1 ale acelei persoane si anume daca este o persoana pesimista sau una optimista. De la acestea nascandu-se noi intrebari sau noi raspunsuri.

E bine..exista multe lucruri ca acestea in viata. Toata viata este un tabel de decizii. Indiferent ce este, puneti-va intrebarea: este benefic din punct de vedere spiritual pentru mine? Este profitabil pentru mine? Este in avantajul meu? Vorbind de informatii ca tot suntem in era comunicarii informarii si a prezentarii, foarte multi tineri folosesc internetul in scopuri negative, daunatoare, de multe ori se mint singuri ca este bine ceea ce fac si ajung sa-si deterioreze spiritul cu fiecare zi trecuta. Ajung sa nu mai aibe nici un discernamant si sa nu mai poata face deosebirea intre ceva real si ceva virtual. Suntem bombardati cu exabytes intregi de informatii (milioane de terabytes) si devenim robii informatiilor neelevate. Am observat ca toti prietenii mei care si-au tras internet nu descarca ce au nevoie ci sunt tentati sa navigheze la intamplare prin folderul infinit al internetului si sa descarce tot ce gasesc nou. Dar nu tot ce este nou este si bun intotdeauna. Nu mai exista miscare, nu mai exista sociabilitate in viata reala, nu mai exita adevar. Si in curand nu va mai fi nici minciuna. Adevarul este undeva la mijloc doar atunci cand facem o statistica dar raportandu-ne la noi individual el este inlauntrul nostru si in lucrurile simple. Sunt multe lucruri care ne pot robi si care sunt parte a creatiei, pe care Dumnezeu a desemnat-o sa fie condusa de noi. Deci ne punem intrebarea: ne atrage lucrul respectiv in robie? Are in el potentialul de a ma face sclavul lui? Imi acopera cu ipocrizie pacatul? Falsific eu adevarata motivatie? Toata lumea are dreptul de a alege si de a se consulta cu toata lumea. Cu siguranta, ai libertatea sa faci lucrul pe care ti l-ai ales pentru ca esti foarte selectiv, dar scopul cu care faci lucrul acesta este de a-ti satisface propria dorinta si esti incurajat de ceea ce vezi. Vorbim de libertate, mai degraba ca de o haina cu care ne invelim propriul rau.

Cum putem afla adevarul mai rapid..!? Luand in calcul cat mai multi factori si evaluandu-i prin metoda gandirii liniare care are la baza ideea ca marimile de iesire dintr-un proces sunt proportionale cu marimile de intrare. Liniaritatea permite suprapunerea efectelor, predictivitatea si controlabilitatea eficienta a comportamentelor. Este important de subliniat faptul ca intr-un astfel de proces liniar rezultatul final este usor predictiv si perfect controlabil. Urasc minciuna si stiu sigur ca exista foarte multi care acum ma aproba. Cu toate astea mintim si acceptam sa fim mintiti. De ce?

Category:  Cultura      Tagged:

Trenul Invizibil

De multe ori cand ascultam, gandurile ne sunt furate de altceva sau suntem preocupati de felul in care ne-am putea apara decat sa ascultam cu atentie ceea ce ni se spune. Fara reciprocitate, nu poate exista nimic.. Asa e natura noastra, ne atrag persoanele care ne acorda mai putina atentie..ne atrage raul si tot ce tine de el si tot ce este nesigur si intunecat. E mult mai valoros serviciul pe care i-l faci unui om atunci cand are mare nevoie decat atunci cand nu ti-l cere.

“Faptul ca cei multi se tem de moarte ne atrage luarea-aminte asupra dorintei sufletului de a invata: acesta fuge de ceea ce nu cunoaste, de ceea ce este intunecat si neclar; in schimb, prin natura sa, el urmareste ceea ce este manifest si poate fi cunoscut. Din acest motiv, ar trebui sa-i onoram in chip deosebit pe cei care ne-au facut sa vedem soarele si lumina si sa ne aratam pietatea fata de tatal si mama noastra, caci datorita lor avem parte de cele mai mari bunuri: acestea sunt, se pare, putinta de a gandi si aceea de a vedea. Din acelasi motiv, ne bucura lucrurile familiare si oamenii cu care suntem obisnuiti — iar pe cei cunoscuti ii numim prieteni ai nostri. Toate acestea demonstreaza cu claritate faptul ca tot ceea ce poate fi cunoscut, tot ceea ce este manifest si clar este ceva ce trebuie sa fie iubit. Or, daca acest ceva cognoscibil si clar trebuie sa fie iubit, atunci si cunoasterea si gandirea trebuie sa fie, in acelasi fel, iubite.”

Aristotel, Protrepticul, fragmentul 102

De multe ori stau si ma gandesc ca acest concept e doar rezultatul imaginatiei noastre, a nevoii de a iubi pe care o purtam in noi. Uneori avem atat de multa nevoie de iubire incat o cautam in orice lucru..ne atasam de orice lucru. Atunci cand ajungem la capatul puterilor nu mai putem iubi cu aceeasi putere, atunci cand suferim un esec sau pur si simplu nu am facut nimic remarcat la momentul respectiv. Desi in sinea noastra ne-am dori acest lucru din tot sufletul. Un proverb chinez foarte profund spune: Ofera-mi iubire atunci cand o merit mai putin, pentru ca atunci am mai multa nevoie de ea. Sunt atatia oameni demni sa fie descoperiti incat nici nu iti imaginezi, atatea suflete si atatea trairi diferite care traiesc si mor in umbra fara ca cineva sa ii descopere… Exista multe persoane care ne iubesc dar care nu stiu cum sa o exprime. Uneori persoanele la care ne asteptam cel mai putin sunt primele care ne sprijina in momentele dificile.

“Nu sunt pierdute decat acele batalii pe care nu le incepi niciodata. Nu esti invins decat daca refuzi lupta.[...]orice faci, orice incerci in acesta existenta miraculoasa sunt victorii” Mircea Eliade

M-am intalnit cu cativa colegi zilele acestea si mi-au spus ca mai au putin si mor. I-am intrebat de ce si mi-au spus ca “de plictiseala”. Numai cand privesc apa Dunarii cum curge la vale..am senzatia ca se schimba in permanenta si ca nu se opreste niciodata indiferent ce obstacole ar intalni in calea ei. Cateodata mi-as dori sa fiu si eu asemenea apei..chiar daca are o viata foarte scurta intr-un ciclu al ei complet dar ajunge la destinatie in mod cert si pe unde doreste ea. Atunci cand te indragostesti de un lucru care curge, care se afla in miscare, capeti o noua viziune asupra vietii. Omul modern a creat o gramada de produse statice cu un grad inalt de ergonomie si de confort si a devenit sclavul lor. Evident ca se plictiseste repede pentru ca este o fiinta dinamica si are nevoie si de miscare fizica . A uitat de copaci, de rauri, de munti, de stele. Cum e posibil asa ceva? Eu simt ca mor deoarece nu am secunde suficiente sa-mi finalizez la adevarata valoare treburile si sa pot face si ceva nou..numai rutina si obligatiile imi mananca aproape tot timpul. As putea sa rezist si cateva zeci de milenii fara sa ma plictisesc, cum de se pot plictisi altii !? Eu nu cunosc plictiseala. Dar ma intalnesc destul de des cu sentimentul opus: “panica sau disperarea”

Nu pot sa spun ca sunt o fire pesimista pentru ca am speranta ca maine va fi mai bine, dar pot sa spun ca sunt mai atent si pun raul in fata intotdeauna. Totul merge bine cu exceptia timpului..daca as putea sa il dilatmi-as rezolva toate problemele. Timpul este averea noastra. Vine o vreme cand ai da oricat sa poti avea cateva clipe de liniste. Traieste-ti clipa si bucura-te de viata. Mi-a spus un om batran odata ca e tare greu sa intelegem care este rostul vietii, adevaratul senspoate doar cand vom fi pe patul de moarte ne vom da seama cum trebuia traita de fapt. Majoritatea se tem sa faca lucruri pe care nu le cunosc si sa deschida usi care poarta mister in spatele lor..chiar daca acele usi duc catre o scurtatura. Uneori prefera sa mearga pe un drum fara nici o usa care nu duce nicaieri. Prefera sa aleaga ce aleg si ceilalti sa faca si devin sclavi ai timpului de multe ori. De foarte multe ori ne folosim de timp ca sa ne planificam viitorul sau sa ne gandim la trecut ori sa asociem stimulii prezentului cu elemente tot din trecut. Nu intotdeauna timpul este generos cu noi si uneori daca nu ne miscam rapid si nu putem renunta la nici un lucru din trecut ne vom dizolva cu efervescenta in interiorul nostru cand vom constata ca avem insuficient timp pentru a mai putea sa ne concentram si la prezent. La ce ne-ar putea folosi sa pierdem timpul sperand sa schimbam trecutul? Este clar ca nu putem face absolut nimic in aceasta privinta. Cu toate acestea, o buna parte din viata ne-o pierdem printre amintiri, carora le consacram o parte atat de mare din energia noastra. Mult timp, uneori toata viata, ne intrebam cum ar fi fost viata noastra daca un lucru sau altul nu s-ar fi produs. Sa lasi trecutului ce-i al trecutului este o regula de aur in materie de fericire. Fericirea o avem cu totii integrata in mainile noastre, de aceea nu o putem vedea. Fericirea este chiar prezentul de aceea este trecatoare. Astfel prezentul ne scapa, clipa cu clipa, zi de zi cautand altundeva, cautand mai bine, cautand mai mult. Ar fi frumos sa avem parte numai de bucurii..desi poate ca, la un moment dat, ne-am plictisi.. Un mare filosof, Seneca spunea: “Nu avem la indemana putin timp, ci pierdem foarte mult timp..”

Binenteles ca..lucrurile nu se rezolva niciodata de la sine ci cu foarte multa munca si pasiune! Si nu ne putem bucura de victorie daca nu participam la lupta. Si una este sa participam la lupta in mod individual si alta este sa fim uniti si in echipe. O ambianta placuta de lucru face ca oamenii sa lucreze de placere impreuna. Oamenii care lucreaza impreuna au rezultate mai bune decat acelasi numar de persoane care lucreaza individual. Se creeaza efectul de sinergie. Sa ne imaginam puterea focului in diverse ipostaze. Atunci cand ai zece gramezi de lemne si pui zece flacari de puterea unui bec pe fiecare apoi astepti.. Vei constata dupa timpul pe care l-ai asteptat pentru a vedea prima gramada facuta cenusa ca unele sunt nearse (neterminate)..altele inca mai ard, iar altele s-au stins fara a termina toata cantitatea de lemne atribuita. Sa zicem un timp de 12 ore spre exemplu. In acelasi timp sa luam fiecare gramada in parte..sa punem zece flacari pe ea dispuse strategic, asteptam..cred ca mai putin de o ora..mutam flacarile la a doua gramada…de data aceasta avand o putere mai mare de ardere cele zece flacari pentru ca au si lemn in ele (stiu deja ce trebuie sa arda si cum sa arda)..iar pentru restul s-ar putea sa dureze jumatate de ora pentru fiecare gramada! (timpul se va reduce la jumatate).

Durerea este singurul sentiment care nu iti poate ascunde gandurile dar iti poate creea altele noi. Uneori este bine sa fii singur ca sa te poti dezvolta mai mult, sa iti poti rezolva planurile fara sa stie nimeni de ele..si sa-ti poti pastra echilibrul care este cel mai greu de pastrat. Stii..cea mai cumplita singuratate este singuratatea in doi! Adica sa ai pe cineva si sa te simti tot singur, ba mai rau, sa te incurce mai tare decat iti poti imagina. Mi-a placut intotdeauna sa lupt pana la sacrificiu si sa fac atat obiectivul meu cat si al celorlalti pana la capat chiar daca mi s-ar incetini un pic cursa. In schimb nu mi-a placut niciodata sa o fac din datorie pentru sefi. Am considerat ca munca este ca un joc de golf la care eu am onoarea sa ma antrenez gratuit. Indiferent daca bila se duce sau nu la destinatie..eu ma bucur la sfarsit ca am participat la joc. Si indiferent cat de departe este bila de gaura..eu voi fi mai aproape de ea la a doua lovitura… Atunci cand lucrezi cu placere si asociezi anumite parti din activitate cu un anumit joc data viitoare ti se va parea mai putin de lucru..desi tot acelasi timp il vei avea la dispozitie. Trebuie sa lucrezi ca si cum ai lucra pentru tine, ca si cum te-ai antrena pentru marele concurs. Atunci cand o faci din datorie pentru patron munca te poate ucide.

I-am dat acest titlu insemnarii deoarece la inceputul anului am avut un vis foarte complex (cosmar..o previziune) in care ma aflam intr-un tren pe care il conduceam tot eu si de frica sa nu intru in coliziune si sa nu ma confrunt cu un alt tren, l-am abandonat. Voi trece prin noi experiente in realitate pe care probabil ca le voi dezvalui in viitor. In tren eram eu cu prietena mea si cu un fost coleg de serviciu de la firma unde am lucrat. Mi s-a dat mie sarcina sa conduc acel tren (avea o locomotiva foarte puternica si usor de pilotat..nu era foarte mare trenul..cca 7 vagoane) si sa car niste marfa cu el nu foarte departe. Pe la a treia cursa nu am mai fost atent la schimbarea macazului si am intrat pe traiectoria altui tren… Femeia m-a tinut de vorba si mi-a distras atentia dar tot femeia ne-a atras din nou atentia si ne-a salvat viata. Pe langa noi treceau alte doua trenuri mai rapide dar pe acelasi sens asa ca mai aveam de asteptat daca vroiam sa-l parasim sarind din el.. Secundele le numaram pe degete pana la impact… Am auzit sirena trenului care se deplasa din sensul opus catre noi..dar era prea tarziu, am incetinit trenul…am sarit cu totii din el la fix deoarece trecea un alt marfar pe langa noi din sensul opus…apoi ne-am uitat la catastrofa inevitabila ce avea sa se petreaca. In cateva secunde a intrat trenul meu a intrat ca un obuz in personal. Oamenii din acel tren cred ca erau teferi dar cei din locomotiva au fost raniti. A fost ceva foarte sinistru, o bubuitura puternica mi-a taiat rasuflarea si un sunet metalic foarte lung..mi-a zgariat timpanele ca un clopot. Ne-am urcat fulger in alt tren tip sageata apoi am plecat in alta destinatie. M-am trezit cu o senzatie de parca s-ar fi intamplat ieri lucrul asta si azi ma odihneam. Ce am inteles eu din acest vis este ca trenul vietii poate fi distrus dar sufletele din el merg mai departe iar iubirea se poate urca in orice tren doreste. Si..se poate intelege intr-o oarecare masura ca dragostea este ca o coliziune de trenuri. Pentru ca iubirea este la fel de valoroasa ca si clipa. (clipa este unica, nu te mai poti intalni cu ea niciodata) Daca ea nu m-ar fi atentionat in acea clipa…booom! De aceea in multe situatii facem schimb de iubire cu clipa (cate mii de accidente s-au intamplat in astfel de situatii…) Se mai pot intelege unele lucruri din acest vis si anume ca am sacrificat totul pentru o clipa de iubire, m-am dat jos din trenul vietii pentru a mai avea cateva clipe de iubire chiar daca a trebuit sa ma urc apoi in alt tren (mai rapid pentru mine si pentru care nu aveam bilet). Poate avea foarte multe intelesuri aceasta povestioara..fiecare intelege ce vrea din ea..unii poate se regasesc in aceasta si au visat ceva similar…Acesta a fost visul anului…poate chiar al schimbarii macazului vietii mele. Am foarte multe schimbari in plan, tocmai schimbarea este insasi esenta vietii, este chiar viata. Un mare ganditor spunea ca Nimic nu este vesnic, numai schimbarea este vesnica Multi oameni rateaza clipele fiindca nu le traiesc, mereu incearca sa le asocieze cu trecutul ori se gandesc la viitor imaginandu-si lucruri mai frumoase decat au fost in trecut. Si in tot acest timp, o singura clipa ne poate scapa printre degete exact cand avem nevoie mai mare de ea. Moartea poate veni oricand. De multe ori, ca sa pot analiza mai bine o situatie si sa stiu la ce renunt mai intai ca sa pot lua decizia optima imi spun in gand. “Ce as face altfel daca maine ar veni un dezastru extraordinar si as pierde totul?” Si atunci nu mai pierd vremea cu amintiri, cu planuri de viitor, cu prostii, cu orgolii, cu vesnice nemultumiri, nelinisti…ramane doar ceea ce conteaza mai mult pentru mine si prezentul meu, raspunsurile la adevarurile de astazi le voi afla in viitor cu siguranta. Cu cat iti planifici viitorul mai mult, cu atat mai obosita vei avea atentia catre un lucru minor cum ar fi schimbarea unui macaz sau evitarea unei buturugi.

Category:  Cultura      Tagged:

Cromozomul Y

Am citit astazi cateva articole despre femeia moderna si am tras niste concluzii la urma. In primul rand femeia moderna mi se pare egala cu barbatul din cu totul alte puncte de vedere si am observat la foarte multe femei moderne ca se imbraca sau se incalta cu accesorii de moda incomode, inconfortabile si in care nu se simt bine, doar de dragul de a face pe plac barbatilor, singure se pedepsesc si devin inferioare in fata barbatilor..parca este un blestem. Sunt si fete mai conservatoare si care au pastrat ce este mai bun din trecut si nu si-au diminuat instinctele si simturile feminine dar in cantitati foarte mici, ai vazut si tu ca..te impaci mai bine cu baietii si probabil ca pe unele fete nu le poti intelege nici tu. Parca nu mai exista credinta in ziua de astazi..nu mai exista suflete ci numai colti si gheare.. ne comportam ca niste fiare in ultima vreme atat barbatii cat si femeile. Oare acesta sa fie sfarsitul..!?

In primul rand disparitia conceptului de familie. Tinerii de azi evita sa se casatoreasca si sa aduca pe lume copii sau amana aceste evenimente pentru dupa 30 de ani; Apoi diminuarea instinctului matern, care afecteaza negativ menirea femeii de a procrea; Pierderea pudorii, care este parfumul feminitatii; In fata unei femei puternice , intangibile, barbatii se sperie, deoarece nu mai au pe cine sa ocroteasca si pe cine sa domine.

Evolutia femeii este intr-o directie asa zis specific masculina, dar nu s-a remarcat faptul ca si parametrii barbatului se schimba. In plus, cromozomul specific barbatilor, Y, este de dimensiunea cea mai mica si e ultimul in lantul cromozomilor. Se stie ca pe parcursul evolutiei, genele de pe ultimul loc sunt cele care se pierd, e o adaptare (mutatie genetica) la mediul in care se dezvolta vietuitoarele respective. Si pentru om e cam acelasi lucru, mai ales cu homosexualitatea in floare, evolutia si prognoza pentru viitor nu par prea roz. Astazi o femeie poate aspira la orice cariera care i se potriveste. Dar sa nu uitam ca femeia este inca principala persoana care se ocupa de cresterea copiilor si care trebuie sa asigure bunastarea caminului asa ca nu cred ca va putea sa faca doua lucruri deodata la performante absolute. In primul rand va avea mai putin timp pentru educatia copiilor iar viitoarele generatii o vor lua razna complet.

Barbatii au si ei dorinte pe care le au si femeile: de a se simti respectati, apreciati, admirati, alintati, iubiti. Nu cred ca cer mult, ci doar ceea ce este normal sa iti doresti de la un partener. Ei incearca sa obtina toate acestea dar poate ca uneori nu stiu foarte bine cum sa o faca, recurg la artificii unele simpatice, altele care ofenseaza femeia si astfel sfarsesc prin a obtine exact contrariul a ceea ce isi doresc si anume respingere, dispret, dezgust, superficialitate… Barbatii isi doresct prietenie, iubire, respect, intelegere, sinceritate, comunicare. Iar cand una dintre acestea nu o gaseste la o persoana, cauta la alta, pentru a completa ceea ce n-are persoana de langa ei. Femeile nu trebuie sa-si piarda instinctele lor feminine indiferent ce s-ar intampla intr-un anumit popor si de ce schimbari vor avea loc in viitor. Hindusii aveau o expresie: Un popor valoreaza cat valoreaza femeile lor

Pentru mine femeia moderna si-a pierdut autoritatea matriarhala in familie, s-a pedepsit singura muncind in afara caminului, incurajand omul slab sa divorteze – respingandu-si firea proprie, se lupta cu propriul suflet de femeie si mama si cu propriul instinct, care sta ascuns adanc sub conditia prosteasca pe care barbatul i-a impus-o in vremurile recente, pentru simplul motiv ca aveau nevoie de mana de lucru ieftina in fabrici si au inventat-o. Iar aceasta sclavie a fost apoi deghizata sub numele de “egalitate”. Si astfel femeia si-a pierdut superioritatea asupra barbatului, a carei dovada este insasi faptul ca cel mai mare ‘om’ in Imparatia lui Dumnezeu este Maica Domnului.

Intotdeauna exista 3 parti in fiecare poveste: adevarul meu, adevarul tau si adevarul. Ne ia foarte mult timp ca sa devenim persoana care dorim sa fim si daca nu ne putem controla de la inceput atitudinea, ne va controla ea pe noi. Numai prin experienta foarte multa ne maturizam nu prin anii care s-au scurs din viata noastra. Nu putem cere unei persoane sa ne iubeasca, daca vrem putem fi noi o persoana iubita..restul depinde de ceilalti. Acestea sunt doar cateva statistici. Nu ma straduiesc sa inteleg femeia pentru ca femeia trebuie sa-si pastreze feminitatea si sa ramana un mister in continuare, femeia nu trebuie inteleasa femeia trebuie iubita. Dar putini intelegem lucrul asta.

Category:  Cultura      Tagged:

Satisfactia Spiritului

Acum ca s-a dezvoltat foarte mult internetul lumea nu prea mai frecventeaza bibliotecile. Gandeste-te cat timp iti ia sa gasesti ceea ce cauti dintr-o carte scrisa pe hartie si cat timp iti ia sa gasesti acel ceva pe suport digital (cu un simplu Ctrl+F). Si in plus s-au dezvoltat extraordinar de mult telecomunicatiile. Folosindu-te de limba Engleza, care a devenit internationala (este o limba extraordinara, practic ce vrei sa descrii intr-o pagina in limba ta natala, poti descrie in engleza in doar cateva cuvinte ceea ce ai vrut sa spui), poti comunica cu orice persoana de pe aceasta planeta. Uneori te poate ajuta mult mai mult un strain decat un prieten pe care poate tu il consideri cel mai bun iar el te-ar ingropa fara cruce! Un mare psiholog, care a studiat in Germania mi-a spus o fraza pe care nu o voi uita niciodata Oamenii se urasc pentru ca se tem unii de altii; Se tem pentru ca nu se cunosc; Nu se cunosc pentru ca nu comunica

Zilele au inceput sa curga in lant, nu mai stiam in ce zi a saptamanii suntem iar weekend-ul devenise un vis frumos. Incep sa devin captiv si dependent de superiorii mei si asta ma irita fantastic pentru ca noi pe ei tot oameni ii consideram dar ei pe noi ne considera roboti si ne manipuleaza pana ne gripam, apoi ne inlocuiesc ca pe o piesa de schimb uzata . Pe cei ajunsi in varf nu-i mai intereseaza de cei de jos si cu siguranta au uitat de unde au plecat. Eu ii inteleg pe oamenii aceia ca nu au de ales dar eu nu am ce pierde si am toata viata inainte sa tot aleg si sa culeg. Dar…,dar trebuie mai intai sa si plantez. Cel putin noi,…tinerii de astazi care am ramas in putere, avem posibilitatea sa schimbam soarta omenirii! Cand esti perfect lucid vezi realitatea altfel; o vezi exact asa cum este: mult mai clara si extrem de dura in acelasi timp asa cum este si diamantul. Oricum, inainte sa ne suparam pe superiori nostrii cand ne dau foarte multe sarcini de indeplinit trebuie sa ne gandim la un singur lucru: fara presiune nu se formeaza diamantele.

Nu poti fi un bun artist pana nu traiesti anumite intamplari. Pentru ca a citi fara a reflecta este ca si cum ai manca fara a digera. Eu nu te pot invata pe tine nimic, pot doar sa te ajut sa-ti gasesti intelepciunea din adancul sufletului tau. Trebuie sa ramai asa cum esti caci daca te schimbi nu te simti in pielea ta si mai devreme sau mai tarziu se observa foarte usor asta. Chiar daca pari copil la prima vedere, uneori ciocolata este mai buna decat un prieten fals. Invata sa te bucuri de orice lucru, sa admiri culorile naturii in continuare si sa te bucuri de trairile trimise spre noi si de fiecare piatra pe care calci. Nu trebuie sa vezi ce faci ci de fapt trebuie sa incerci idei.

Nu trebuie sa fim indiferenti unii cu ceilalti…traim cu totii in aceeasi gradina daca stam bine sa ne gandim. Daca cineva pe lumea asta este nedreptatit, nu trebuie sa fim indiferenti, mai devreme sau mai tarziu vom fi pusi si noi in aceeasi situatie si… Este ca si cum lasam virusii informatici in voie sa ne domine retelele. Asa cum buruienile napadesc o gradina neingrijita, tot astfel pacatele pun stapanire pe sufletul omului rau. Sadeste-ti singur gradina si impodobeste-ti singur spiritul, nu astepta sa iti aduca altii flori.

Decat sa incercam sa facem lucrurile perfecte si sa nu fim siguri daca ce am facut este adevarat sau fals, mai bine sa ne bazam pe intuitie si sa ne folosim de inteligenta celor din jur (adica sa ne unim inteligentele) si sa realizam ceva original care va avea o marja de eroare de cateva procente si care poate fi prelucrat ulterior. Este exact ca in programare. In final chiar daca faptele noastre sunt considerate rigide adevarul ramane flexibil si poate fi prelucrat oricand. Adevarul este peste tot in jurul nostru, numai cine il cauta il va gasi.

Nu putem face noi legile, indiferent cat ne-am stradui…vom observa ca am realizat o livada de mere rosii care urmeaza a fi culese cat mai repede posibil. Numai Dumnezeu creeaza legile. Regulile date cu forta nu pot dainui in suflete insa invataturile primite in suflet cu placere si cu bucurie raman vesnic in spiritele noastre.

In antichitate, cand a venit un flux intreg de corabii (in America, daca nu ma insel se petrecea actiunea) sa cucereasca acele pamanturi americane, triburile de pe coasta respectiva nu puteau sa asocieze cu nici un obiect ceea ce vedeau in largul marii (vedem cu creierul, nu cu ochii, ochii sunt doar niste lentile) si ca atare nu au putut vedea nimic. Pentru ca nu au mai vazut in viata lor asa ceva nu si-au dat seama de pericolul iminent ce se abatea asupra lor. Practic creierul lor nu a stiut sa asocieze cu nimic ceea ce a interpretat prin lentila globului ocular. De aceea este mult mai bine sa prevenim unele lucruri decat sa incercam sa le vindecam dupa aceea.

Prietenii adevarati nu te parasesc, cunostintzele da! n-au nici o obligatzie sentimentala fatza de tine. cei care te parasesc cand iti e mai greu nu-ti sunt prieteni. Trebuie sa sarbatoresti in tine shi cu tine c-ai scapat de ei. Prietenii ti-i faci, ii testezi dupa care ii alegi si incerci sa ii pastrezi. Nu trebuie sa pastrezi mai mult de 3 in viata pentru ca apare intriga, exact ca intr-un roman. Prietenii vor incerca sa te sape ce-i drept. Incearca sa nu pui la suflet si sa iei ce este mai bun dintr-o relatie de prietenie (daca nu mai este cale de impacare), sau poti incerca sa mai lasi si tu de la tine atunci cand celalalt nu este in apele lui… Focul nu se stinge cu benzina…in nici un caz! Nici eu nu prea mai am incredere in oameni dar imi place sa ii ajut si sa le iert greselile, chiar daca unii mi-au devenit dusmani, iar altii ma ironizeazase naste in mine un sentiment foarte puternic, parca as trai bucuria celuilalt ca si cum ar fi a mea Trebuie sa invatam sa iertam pentru ca numai atunci iubim cu adevarat si putem fi si noi iertati la randul nostru. Si Dumnezeu ne-a iertat pe noi si a spus urmatorul lucru: Iarta cel putin de sapte ori cate sapte daca vrei sa fii si tu iertat la randul tau

Uneori e bine sa fim mai diplomati. Ai observat vreodata in filmele acelea bune ca…uneori cele mai incitante momente sunt atunci cand…nimeni nu spune nimic?

Lumea este foarte rea, intradevar, deja ne-am obisnuit cu idea, deja a devenit rutina dezamagirea si minciuna dar atunci cand aceasta dezamagire vine de la un prieten apropiat te doare foarte tare. Te doare si incepi sa te macini incepi sa te invinovatesti,… incepi sa iti faci fel de fel de procese de constiinta Inca nu iti vine sa crezi si iti spui in sinea ta: nu este adevarat, nu poate fi real ce mi se intampla acum Nu lasa o mica cearta sa strice o mare prietenie. Incearca sa nu te lauzi cu nimic (pentru ca de aici incepe sa se nasca invidia, iti spun ca am patit-o de multe ori pe pielea mea, incearca sa aplici principiul nemtilor fiecare isi plateste cat a consumat, daca sunt numai doua personae se poate lua o decizie in legatura cu cine face cinste). Uneori prietenii adevarati ii poti testa extrem de simplu: la cate un chef, iesire la gratar, excursie, etc. Ai sa vezi ca cine iti este prieten adevarat isi da seama ca vrei sa ai anumite legaturi intime cu o persoana anume de care esti indragostita si te lasa in pace, ba chiar iti da si cateva sfaturi. Cele mai mari javre de oameni sunt acelea care se baga pe relatia altora, sau vor sa fie in centrul atentiei laudandu-se in mod repetat. Un prieten adevarat ii face si pe ceilalti sa se simta bine intr-un colectiv, vine cu idei inovatoare si ajuta in orice situatie. Sunt putine persoane de acest gen darmerita sa murim cautand.

Nimic nu este mai scump pe lumea asta decat ceea ce primesti gratis! Am fost intr-un an la un concert la care doream demult sa ajung. Am fost acolo! Am vazut (live) toate trupele care au cantat in acea seara…dar… Adevarul este ca…la pretul de 0 lei a fost statiunea plina si se calcau in picioare unii pe altii. Unii chiar au fost grav raniti… A fost ploaie de sticle (grele de sute de grame) in aer… O nebuneala absoluta… Evident ca…gratis insemnand cu adevarat gratis, adica era pe raspunderea noastra. Nu era paza suficienta pentru ca nu se astepta nimeni ce va fi. S-a presupus ca suntem oameni civilizati! Am vrut libertate absoluta, adica jungla (probabil ca s-a votat pentru asta), am primit ceea ce am dorit. Si ca sa-ti spun sincer…meritam! Durerea este singurul lucru care ne face sa simtim! Pana nu ne lovim cu capul de o entitate (transparenta uneori, probabil ca ne atentioneaza cineva inainte dar nu putem realiza…) anume nu simtim realitatea! Asa este natura noastra umana…nu putem sa invatam din greselile altora pana nu le traim pe propria noastra piele, suntem foarte curiosi…mai ales cu fructul oprit.

Caut in permanenta ceva nou si imi plac totodata si lucrurile misterioase, nedescoperite de altii. Am lucrat in diverse intreprinderi, in general in domeniul prelucrarii informatiei. La inceput imi era un pic teama ca nu am fost foarte stralucit la invatatura, nu prea mi-a placut teoria.. Odata unul dintre patroni mi-a spus “Are importanta mai putina asta…imortant este sa-mi demonstrezi ce stii sa faci, nu ce stii ca s-a facut deja” Cand vom lucra intr-o intreprindere unde toata lumea va lucra ca un tot unitar, totul va fi ca intr-un nucleu si vom fi platiti pe productivitate atunci ne vom schimba si noi aceasta mentalitate. Nu este suficient sa fii corect cu altii, trebuie sa fii corect si cu tine insutisi. Majoritatea exploateaza doar mierea din albine dar sa nu uitam ca si veninul este folositor uneori. In ziua in care ne vom da seama ca suntem si altceva decat un trup, ca avem si un suflet si un spirit de hranit, vom putea incepe sa speram ca vom trai o viata intr-adevar bogata. Nu putem spera sa gasim fericirea izoland, separand trupul de spirit, dand unuia totul si celuilalt nimic. Satisfactia cea mai mare a spiritului nu ne-o putem oferi decat noi insine, prin ceea ce suntem si prin ceea ce aspiram.

Category:  Cultura      Tagged:

 
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X